duminică, octombrie 09, 2011
Fila 265 : INFINITUL - călătoria supremă ( film documentar )
Infinitul – Călătoria Supremă (Infinity – The Ultimate Trip) este un documentar care a fost realizat în 2009 de Jay Weidner. Filmul are o distribuţie uimitoare, reunind profesori de renume mondial, autori, experţi şi vizionari cum ar fiNeale Donald Walsch, Gregg Braden, Brian Weiss, Alberto Villoldo, John Holland, Renate Dollinger, Stanislav Groff, Dzogchen Ponlop şi Robert Thurman. Împreună, aceste persoane ne dezvăluie din experienţa lor despre incredibila noastră natură infinită. De la povestirile amuzante şi până la cunoaşterea profundă a acestor aspecte, documentarul oferă o experienţă excelentă pentru oricine îl priveşte cu mintea deschisă. Filmul explorează natura noastră infinită şi nemuritoare precum şi aspecte fundamentale despre viaţă, moarte şi viaţa de după moarte. El prezintă nişte mesaje fundamentale pline de claritate, optimism, speranţă şi pur şi simplu spulberă anumite tipare învechite despre sufletul nostru şi integrarea lui în spectacolul magic al vieţii. Documentarul ne poate face să trăim, prin reamintirea înţelepciunii noastre, un răspuns viu la eternele întrebări..cine suntem, de unde venim şi încotro ne îndreptăm?! Metaforic vorbind, filmul chiar este o călătorie de extindere a conştientizării personale, începând de la tărâmul fizic în care existăm în prezent şi până la lumile de dincolo, graniţa dintre acestea fiind aproape insesizabilă. Acest documentar face parte din categoria documentarelor spirituale de top pentru că mesajele sunt minunate, logice, simple dar profunde în acelaşi timp. Ele nu sunt nişte teorii sterile, ci sunt încărcate de trăirile şi experinţa spirituală a interlocutorilor. Înainte de a viziona acest documentar este bine să reţinem părerile a doi critici de film :“Acest film merită văzut şi absorbit…iar şi iar.”“Ce cadou incredibil este acest film. Atinge ceva în adâncul tău. Ne deschide inima, ne curăţă mintea şi ne ajută pe toţi să îmbrăţişăm misterul morţii.”
Filmul documentar Infinitul - Călătoria Supremă
Fila 264 : ION PRIBEAGU - Scandal in familie...
In orasul – nu spun care –
Nu departe de aici,
Locuia un om cu stare,
Domnul Natan Smilovici.
Si, pe langa pravalie
Si o casa cu balcon,
Natan mai avea sotie
Si un singur fiu, Aron.
Tanar, cu purtari alese,
Elegant si studiat,
El era mandria casei,
O podoaba de baiat.
Despre tatal sau – de Natan -
Fabricant de jaluzele,
Se spunea ca-n tinerete
A fost mare pui de lele!
A facut el multe pozne
Cand era mai tinerel.
Dar cum varsta potoleste,
S-a cam potolit si el.
Intr-o dupa amiaza vaga,
Vine Aron, imbietor,
Si ii spune : – Tata draga,
Vreau cu Ester sa ma-nsor!
– Care Ester? – sare Natan,
Parca prins de-o amintire –
– Fata Blimei de pe Carmel ,
Una blonda si subtire.
– Nu se poate! E o taina
Si mi-e greu a-ti relata,
Ca…de mult…adica Ester,
Ester este sora ta!
A plecat Aron, da’n suflet
Clocotea ca un vulcan.
Si incet, incet, de-atuncea
S-a mai scurs aproape-un an.
Si-ntr-o seara, Aron aduse
Tatalui, o veste proasta:
– Aba , o iubesc pe Leia
Si-am s-o iau chiar de nevasta!
– Vai de mine! – exclama Natan,
Iarta-ma de-ti stau in cale,
Insa, si de data asta,
Fi-voi contra vrerei tale !
Fiindc’odata, mama Leiei –
Crede si nu cerceta–
M-a convins, pana la urma,
Ca… si Leia-i sora ta!
Turburat de cele-aflate,
Bietu’ Aron s-a dus distrus
La mamica lui iubita,
Si i-a spus:
– Mama, imi vine sa-mi iau viata
Toata lumea s-o impac.
Da-mi, mamico, o povata
Si ma-nvata ce sa fac?!
Cand am vrut s-o iau pe Ester –
Floare, fir de micsunea,
Tata m-a oprit, spunandu-mi
C-ar fi Ester sora mea.
Azi, cand o-ndragesc pe Leia,
Stea scaldata de aurora –
Tata iarasi se opune,
Ca si Leia-mi este sora.
Mama a ramas furata
Parca de un gînd ascuns,
Si-apoi, dupa o clipa,
Foarte vesela-a raspuns:
– Ia pe care vrei din ele!
Si nici n-o sa-ti para rau,
Fiindca am sa-ti spun o taina:
Natan nu e tatal tau!
....cu umor să trăim și să ne jucăm de-a viața...
Nu departe de aici,
Locuia un om cu stare,
Domnul Natan Smilovici.
Si, pe langa pravalie
Si o casa cu balcon,
Natan mai avea sotie
Si un singur fiu, Aron.
Tanar, cu purtari alese,
Elegant si studiat,
El era mandria casei,
O podoaba de baiat.
Despre tatal sau – de Natan -
Fabricant de jaluzele,
Se spunea ca-n tinerete
A fost mare pui de lele!
A facut el multe pozne
Cand era mai tinerel.
Dar cum varsta potoleste,
S-a cam potolit si el.
Intr-o dupa amiaza vaga,
Vine Aron, imbietor,
Si ii spune : – Tata draga,
Vreau cu Ester sa ma-nsor!
– Care Ester? – sare Natan,
Parca prins de-o amintire –
– Fata Blimei de pe Carmel ,
Una blonda si subtire.
– Nu se poate! E o taina
Si mi-e greu a-ti relata,
Ca…de mult…adica Ester,
Ester este sora ta!
A plecat Aron, da’n suflet
Clocotea ca un vulcan.
Si incet, incet, de-atuncea
S-a mai scurs aproape-un an.
Si-ntr-o seara, Aron aduse
Tatalui, o veste proasta:
– Aba , o iubesc pe Leia
Si-am s-o iau chiar de nevasta!
– Vai de mine! – exclama Natan,
Iarta-ma de-ti stau in cale,
Insa, si de data asta,
Fi-voi contra vrerei tale !
Fiindc’odata, mama Leiei –
Crede si nu cerceta–
M-a convins, pana la urma,
Ca… si Leia-i sora ta!
Turburat de cele-aflate,
Bietu’ Aron s-a dus distrus
La mamica lui iubita,
Si i-a spus:
– Mama, imi vine sa-mi iau viata
Toata lumea s-o impac.
Da-mi, mamico, o povata
Si ma-nvata ce sa fac?!
Cand am vrut s-o iau pe Ester –
Floare, fir de micsunea,
Tata m-a oprit, spunandu-mi
C-ar fi Ester sora mea.
Azi, cand o-ndragesc pe Leia,
Stea scaldata de aurora –
Tata iarasi se opune,
Ca si Leia-mi este sora.
Mama a ramas furata
Parca de un gînd ascuns,
Si-apoi, dupa o clipa,
Foarte vesela-a raspuns:
– Ia pe care vrei din ele!
Si nici n-o sa-ti para rau,
Fiindca am sa-ti spun o taina:
Natan nu e tatal tau!
....cu umor să trăim și să ne jucăm de-a viața...
luni, octombrie 03, 2011
Fila 263 : Capcane pe calea de a deveni vindecător
Capcane pe calea de a deveni vindecător
Mesaj transmis de Jeshua prin Pamela Kribbe
Dragi prieteni, cu mare plăcere şi fericire vă urez bun venit în acest loc unde v-aţi adunat să mă ascultaţi, ca pe un vechi prieten al vostru. Sunt Jeshua. Eu am fost printre voi în viaţa mea pe pământ ca Isus.
Am fost om şi ştiu prin ce treceţi ca fiinţe umane într-un corp pământesc şi în viaţa pământească. Şi am venit aici pentru a vă ajuta să înţelegeţi cine sunteţi.
Voi toţi cei care sunteţi prezenţi aici şi mulţi dintre cei care vor citi acest text mai târziu sunt lucrători în lumină. Sunteţi îngeri de lumină care au uitat cine sunt cu adevărat. Voi toţi aţi trecut prin multe încercări în călătoria voastră pe Pământ, prin multele voastre vieţi pământeşti. Şi eu cunosc aceste încercări lăuntrice.
Aţi ajuns acum la un punct în istoria sufletului vostru în care vă finalizaţi un ciclu de vieţi. În acest punct sunteţi din ce în ce mai conectaţi la Sinele superior care sunteţi cu adevărat, Sinele care este înafara timpului şi spaţiului. Sunteţi în procesul de a integra Sinele vostru superior, imaterial în fiinţa voastră pământească, în viaţa voastră de zi cu zi.
Vi se pare că este greu încă să păstraţi o legătură constantă cu Sinele vostru superior sau mai înalt, pentru că voi aţi uitat că voi sunteţi cu adevărat însăşi această mare sursă de lumină. Însă voi toţi aţi început această călătorie lăuntrică şi de-a lungul acestei călătorii aţi simţit dorinţa, chiar chemarea să-i ajutaţi pe alţii în drumul lor spre creştere interioară şi conştiinţă de sine. Este firesc, în special pentru lucrătorii în lumină, să dorească să-şi împărtăşească opiniile şi experienţele cu alţii. Sunteţi toţi profesori şi vindecători înnăscuţi.
Din momentul în care vă asumaţi răspunderea să-i ghidaţi pe alţii ca şi profesori sau vindecători, este probabil să daţi peste o serie de capcane. Aceste capcane sunt rezultatul anumitor neînţelegeri despre ceea ce înseamnă să ghidezi spiritual pe cineva. Ele sunt rezultatul concepţiilor greşite despre natura vindecării şi despre rolul vostru în ea ca vindecători. Despre aceste capcane aş dori să vă vorbesc astăzi.
Ce este vindecarea ?
Care este esenţa vindecării ? Ce se întâmplă atunci când cuiva "îi merge bine," fie că este vorba de nivelul psihologic, fizic sau emoţional? Ce se întâmplă dacă această persoană este capabilă să se conecteze din nou cu lumina lui / ei interioară proprie, la Sinele său mai înalt ? Această conectare are un efect de vindecare la nivelul tuturor straturilor sinelui - nivelul emoţional, fizic şi mental.
Ce caută fiecare persoană într-un vindecător sau profesor este un spaţiu de energie care să îi permită să se reconecteze la propria lui lumină interioară, partea din el/ea care ştie şi înţelege. Profesorul sau vindecătorul este capabil să ofere acest spaţiu, deoarece el a făcut deja această conexiune interioară. Vindecătorul are o frecvenţă la dispoziţie, o vibraţie energetică, care conţine soluţia la problema clientului său. A fi un vindecător sau profesor înseamnă să conţii frecvenţa energetică a soluţiei în câmpul tău energetic şi să o oferi altcuiva. Asta înseamnă, nimic altceva.
Ce caută fiecare persoană într-un vindecător sau profesor este un spaţiu de energie care să îi permită să se reconecteze la propria lui lumină interioară, partea din el/ea care ştie şi înţelege. Profesorul sau vindecătorul este capabil să ofere acest spaţiu, deoarece el a făcut deja această conexiune interioară. Vindecătorul are o frecvenţă la dispoziţie, o vibraţie energetică, care conţine soluţia la problema clientului său. A fi un vindecător sau profesor înseamnă să conţii frecvenţa energetică a soluţiei în câmpul tău energetic şi să o oferi altcuiva. Asta înseamnă, nimic altceva.
Practic acesta este un proces care poate avea loc fără cuvinte sau acţiuni. Energia în sine pe care o aveţi ca profesor sau vindecător este cea care are efect de vindecare. Energia voastră iluminată este cea care îi deschide cuiva posibilitatea să-şi "amintească" ceea ce ştie deja, pentru a se conecta la propria sa lumină interioară, la intuiţia sa. Această reamintire, această conexiune este cea care face ca vindecarea să aibă loc. Orice vindecare este de fapt o auto-vindecare.
Aşadar, a vindeca sau a învăţa nu are de fapt nimic de a face cu talentele sau cunoştinţele specifice care pot fi învăţate din cărţi sau luate din cursuri. Puterea de vindecare nu poate fi obţinută prin ceva exterior. Este vorba despre "frecvenţa soluţiei" care este prezentă în câmpul vostru energetic ca urmare a creşterii voastre interioare proprii şi a clarităţii conştiinţei. Adesea ca învăţători şi vindecători, sunteţi cu toţii încă implicaţi în procesele propriei creşteri personale. Totuşi, există părţi din câmpul vostru energetic, care au devenit atât de clare şi pure, încât ele pot avea un efect vindecător asupra altora.
Este esenţial să înţelegeţi că acest efect nu este ceva pentru care trebuie să munciţi din greu ca să-l obţineţi. Clientul este cel care decide dacă asimilează sau nu energia pe care i-o oferiţi, dacă voi îi permiteţi acest lucru. Este alegerea clientului. Voi i-o oferiţi prin ceea ce sunteţi, prin "a fi acolo" pentru ceilalţi. Nu prin aptitudinile sau cunoştinţele pe care le-aţi învăţat de la oricine altcineva aveţi o influenţă de vindecare, ci pur şi simplu prin cine sunteţi voi, prin drumul interior pe care aţi călătorit. Puteţi să-i ajutaţi cu adevărat pe alţii mai ales în sfera de acţiune a acelor probleme emoţionale prin care aţi trecut voi înşivă la un nivel profund . Lumina voastră în aceste sfere de acţiune străluceşte ca un far pentru oamenii care sunt încă blocaţi în aceste probleme, chemându-i blând să iasă din ele.
În domeniile în care v-aţi vindecat singuri de rănile şi durerile voastre profunde aţi devenit adevăraţi maeştri, cei a căror înţelepciune este bazată pe cunoaştere interioară şi pe o experienţă autentică. Auto-vindecarea, asumarea responsabilităţii pentru rănile voastre interioare şi învăluirea lor în lumina conştiinţei voastre, este cheia pentru a deveni un profesor şi vindecător. Abilitatea de a vă vindeca singuri este cea care vă face lucrători ai luminii. Aceasta creează "energia soluţiei" în fiinţa voastră, care oferă altora o poartă către propria lor putere de auto-vindecare.
În domeniile în care v-aţi vindecat singuri de rănile şi durerile voastre profunde aţi devenit adevăraţi maeştri, cei a căror înţelepciune este bazată pe cunoaştere interioară şi pe o experienţă autentică. Auto-vindecarea, asumarea responsabilităţii pentru rănile voastre interioare şi învăluirea lor în lumina conştiinţei voastre, este cheia pentru a deveni un profesor şi vindecător. Abilitatea de a vă vindeca singuri este cea care vă face lucrători ai luminii. Aceasta creează "energia soluţiei" în fiinţa voastră, care oferă altora o poartă către propria lor putere de auto-vindecare.
Atunci când vă trataţi clienţii sau îi ajutaţi pe oamenii din jurul vostru, voi adesea le "citiţi" energia; vă acordaţi la ei în mod intuitiv atunci când îi ascultaţi, le daţi sfaturi sau îi trataţi folosind metode de vindecare energetice. Cu toate acestea, clientul sau persoana cu care lucraţi este la fel de ocupată să vă "citească" pe voi. Aşa cum voi vă acordaţi la energia lor, ei, în mod conştient sau inconştient,vă absorb energia. Ei simt intuitiv dacă ceea ce voi spuneţi sau faceţi este în acord cu voi înşivă, dacă se potriveşte cu ceea ce voi radiaţi, vibraţia energiei voastre. Ei simt cine sunteţi dincolo de cuvintele şi acţiunile voastre.
În citirea voastră de către client se produce un real progres. Atunci când clientul se simte liber şi în siguranţă în prezenţa voastră, atunci când se simte înconjurat de un tip de conştiinţă care îi permite să aibă încredere în cunoaşterea lui interioară, atunci tot ceea ce îi spuneţi sau faceţi dobândeşte calitatea de vindecare. Când cuvintele şi acţiunile voastre sunt susţinute de către cine sunteţi, ele devin purtătoare de lumină şi iubire, care pot să-l ducă pe clientul vostru în propriul lui centru de lumină şi iubire.
Ori de câte ori cineva vă cere sincer ajutorul, această persoană este deschisă către energia voastră în aşa fel încât să poată fi atinsă de partea cea mai pură şi mai clară din voi. Această parte din voi nu este rezultatul cărţilor pe care le citiţi sau din abilităţile pe care le-aţi dobândit, ea este rezultatul unei alchimii personale, o transformare personală a conştiinţei, care poartă marca voastră unică. Aş dori să subliniez cu tărie acest lucru, deoarece se pare că există o tendinţă printre lucrătorii în lumină (oameni care prin natura lor simt un impuls puternic în a-i ajuta pe alţii) să continue să caute o nouă carte, o nouă metodă, o nouă abilitate care pot să-i ajute să fie un profesor sau vindecător mai bun. Adevărata vindecare este atât de simplă.
Când am trăit pe pământ, am transmis o anumită energie prin ochii mei. Ceva se revărsa prin ochii mei şi a avut un efect de vindecare imediată asupra persoanelor care au fost deschise la aceasta. Nu a fost un truc magic sau o abilitate unică aflată în proprietatea mea. Eram în contact cu sursa mea interioară a adevărului. Am radiat in mod natural lumina divină şi iubirea care au fost mostenirea mea - la fel cum sunt şi mostenirea voastră - şi am atins celelalte fiinţe vii cu ea. La fel este şi cu voi. Voi nu sunteţi diferiţi de mine. Aţi mers pe acelaşi drum interior şi aţi trecut prin aceleaşi încercări şi necazuri care v-au dus în cele din urmă în acelaşi punct în care m-au dus şi pe mine atunci când am trăit pe pământ. Aţi devenit conştienţi, fiinţe Christice.
Energia Christică este destinul vostru spiritual şi voi integraţi gradual această energie în existenţa voastră de zi cu zi. Christul din voi este cel care vindecă şi călăuzeşte ca o consecinţă firească a ceea ce este energia Christică. Prea adesea vă identificaţi încă cu a fi ucenicul sau elevul care stă la picioarele unui profesor şi ascultă şi întreabă şi caută. Dar eu vă spun că timpul de a fi elevul a trecut. A sosit timpul să vă revendicaţi măiestria voastră. Este timpul să vă încredeţi în Christul din voi şi să aduceţi această energie în manifestarea realităţii voastre de zi cu zi.
Energia Christică este destinul vostru spiritual şi voi integraţi gradual această energie în existenţa voastră de zi cu zi. Christul din voi este cel care vindecă şi călăuzeşte ca o consecinţă firească a ceea ce este energia Christică. Prea adesea vă identificaţi încă cu a fi ucenicul sau elevul care stă la picioarele unui profesor şi ascultă şi întreabă şi caută. Dar eu vă spun că timpul de a fi elevul a trecut. A sosit timpul să vă revendicaţi măiestria voastră. Este timpul să vă încredeţi în Christul din voi şi să aduceţi această energie în manifestarea realităţii voastre de zi cu zi.
Pentru a deveni una cu Christul lăuntric şi a călăuzi şi vindeca din acea energie, voi trebuie să vă eliberaţi de o serie de lucruri. Aceste lucruri reprezintă capcanele pe calea de a deveni un vindecător / învăţător. Voi diferenţia trei domenii în care aceste capcane apar.
Capcana capului
Prima capcană se află în zona capului sau minţii. Sunteţi foarte pricepuţi în a analiza lucrurile şi în clasificarea acestora în funcţie de un cadru general de referinţă. Acest lucru ar putea fi la îndemână în anumite circumstanţe dar în general mentalul, partea din voi care gândeşte, face parte în mare măsură din lumea dualităţii. Cu "lumea dualităţii," vreau să spun un tip de conştiinţă care împarte lucrurile în bun sau rău, lumină sau întuneric, sănătos sau bolnav, masculin sau feminin, prieten sau duşman, etc. Acesta este un tip de conştiinţă căreia îi place să separe şi să eticheteze şi care nu recunoaşte unitatea care stă la baza tuturor fenomenelor. Este un tip de conştiinţă căreia îi place să lucreze cu principii generale şi cu o aplicare raţională, obiectivă în cazuri individuale. Ea nu ia cu adevărat în considerare posibilitatea unei alte abordări mult mai directe a realităţii : abordarea cunoaşterii intuitive sau " cunoaşterea prin simţire".
Energia Christică este în afara dualităţii. Energia Christică constituie fluxul Fiinţei care stă la baza tuturor polarităţilor. Dar mintea nu recunoaşte existenţa acestui nivel foarte mistic de unitate. Mintea ar dori să împartă oceanul Fiinţei în părţi definibile, clasificându-le în aşa fel încât să poată obţine o înţelegere raţională a lor. Minţii îi place să proiecteze structuri, teorii care să poată fi plasate asupra realităţii, asupra experienţei directe. Din nou, aceasta este uneori utilă şi benefică, mai ales în chestiuni practice, dar nu atât de mult atunci când vine vorba de adevărata vindecare şi de călăuzire, şi anume vindecarea şi călăuzirea din inimă.
Atunci când vă apropiaţi de clientul vostru dintr-un cadru teoretic, voi încercaţi să plasaţi simptomele lui individuale într-o categorie generală şi le priviţi prin prisma teoriei pentru a afla mai multe despre acest tip de probleme şi soluţiile pentru acestea. Asta este ceea ce aţi învăţat atunci când v-aţi pregătit să deveniţi psihologi, asistenţi sociali sau orice tip de consilieri profesionişti. Nu spun că toate acestea sunt rele. Dar ceea ce aş dori să vă întreb este: atunci când lucraţi cu cineva, indiferent dacă profesional sau în viaţa voastră personală, încercaţi să vă eliberaţi de toate gândurile şi raţionamentele, de toate prezumţiile voastre despre ceea ce se întâmplă cu celălat, şi pur şi simplu ascultaţi din inima voastră. Acordaţi-vă la energia celeilalte persoane dintr-un loc lăuntric tăcut. Doar încercaţi să simţiţi cu inima şi intuiţia voastră unde se află cealaltă persoană, ce simte fiind în lumea lui interioară. (A se vedea sfârşitul channeling-ului pentru o meditaţie ghidată în acest sens.)
Deseori veţi încuraja o mulţime de idei despre ceea ce altcineva trebuie să facă pentru a-şi rezolva problemele. Voi analizaţi problema lor şi vă gândiţi la răspunsul pentru ea. Şi s-ar putea să aveţi în mare măsură dreptate în gândirea voastră. Dar problema este: ideile voastre nu sunt neapărat acordate la energia celeilalte persoane în momentul acum. S-ar putea să fiţi complet deconectaţi de la ceea ce aceştia simt de fapt în interior. Ajutorul vostru este fructuos doar atunci când este acordat la realitatea energetică a celui pe care îl ajutaţi. S-ar putea ca el sau ea să aibă nevoie de o abordare total diferită faţă de ceea ce puteţi voi înţelege cu mintea voastră raţională.
Deseori veţi încuraja o mulţime de idei despre ceea ce altcineva trebuie să facă pentru a-şi rezolva problemele. Voi analizaţi problema lor şi vă gândiţi la răspunsul pentru ea. Şi s-ar putea să aveţi în mare măsură dreptate în gândirea voastră. Dar problema este: ideile voastre nu sunt neapărat acordate la energia celeilalte persoane în momentul acum. S-ar putea să fiţi complet deconectaţi de la ceea ce aceştia simt de fapt în interior. Ajutorul vostru este fructuos doar atunci când este acordat la realitatea energetică a celui pe care îl ajutaţi. S-ar putea ca el sau ea să aibă nevoie de o abordare total diferită faţă de ceea ce puteţi voi înţelege cu mintea voastră raţională.
Vă invit să vedeţi şi să simţiţi o altă persoană numai din locul liniştit, intuitiv din interiorul vostru. Permiteţi-vă să transcedeţi dualitatea şi să fiţi plini de compasiunea Christică în interiorul vostru. Vă invit să fiţi cu adevărat inspiraţi de prezenţa celuilalt, atunci când îi oferiţi călăuzire şi vindecare.
Apoi adesea soluţia este foarte simplă. Ceea ce este necesar din partea voastră nu este cunoaşterea voastră ci înţelepciunea voastră. Ceea ce vi se cere nu este judecata voastră ci compasiunea şi înţelegerea voastră profundă. Voi nu sunteţi acolo pentru a oferi soluţia, pentru a fi faţa autorităţii. Sunteţi acolo pentru a fi faţa iubirii.
Să ne întoarcem la un exemplu pentru a ilustra această problemă. Haideţi să luăm părinţii care doresc să-şi ajute copiii în problemele cu care aceştia se confruntă. Datorită experienţei lor părinţii pot face de multe ori evaluări mai bune a consecinţelor unor acţiuni decât pot copiii lor. Pe baza acestor cunoştinţe, părinţii îşi avertizeaza adesea copiii ; ei doresc să-i salveze de rău şi îi sfătuiesc să facă ceea ce ei gândesc că este corect să facă. Aceasta ar putea părea a fi o cale bună de a-i ajuta, din punctul de vedere al minţii. Şi, în unele cazuri, este foarte rezonabil să facă acest lucru.
Totuşi, de foarte multe ori, în cazul în care părintele s-ar acorda copilului dintr-un loc liniştit, intuitiv din interiorul său, el ar afla dacă ceea ce copilul are nevoie cu adevărat de la el nu este ceva complet diferit de cea ce el crede. Ceea ce,de multe ori, are nevoie copilul cel mai mult este încrederea şi încurajarea părintelui. "Ai încredere în mine, lasă-mă să fiu cine sunt eu. Lasă-mă să fac greşeli, permite-mi să mă poticnesc şi păstrează-ţi credinţa în mine ". Când vă conectaţi la copilul vostru dintr-un spaţiu al încrederii, de fapt voi îl încurajaţi să se bazeze pe propria-i intuiţie. Aceasta îl poate ajuta să ia o decizie pe care o simte bună pentru el şi care să fie acceptabilă şi din punctul vostru de vedere. Dacă totuşi încercaţi să obligaţi copilul să facă ceva pornind de la ideea că " voi ştiţi mai bine," copilul va simţi neîncrederea din atitudinea voastră şi acest lucru îl va face să vi se opună chiar mai mult.
Copiii vă "citesc" când le oferiţi asistenţă. Este în firea copiilor să fie extrem de conştienţi de emoţiile din spatele cuvintelor voastre. Ei pot simţi frica sau judecata care stau la baza lor. Adeseori ei vor reacţiona la aceste emoţii şi nu la cuvintele voastre şi atunci când reacţionează cu aversiune ei par extrem de nerezonabili. Totuşi, părintele poate acţiona "prea rezonabil", ceea ce înseamnă că el nu-şi recunoaşte propriile sale emoţii care stau la baza acţiunii sale şi nu încearcă să se conecteze la copil într-un mod deschis şi onest. Pentru a face acest lucru, părinţii vor trebui să renunţe la noţiunile lor preconcepute şi să de deschidă cu adevărat către realitatea emoţională a copilului. Pentru a asculta cu adevărat grijile şi preocupările copilului, trebuie construită o cale de comunicare .
Copiii vă "citesc" când le oferiţi asistenţă. Este în firea copiilor să fie extrem de conştienţi de emoţiile din spatele cuvintelor voastre. Ei pot simţi frica sau judecata care stau la baza lor. Adeseori ei vor reacţiona la aceste emoţii şi nu la cuvintele voastre şi atunci când reacţionează cu aversiune ei par extrem de nerezonabili. Totuşi, părintele poate acţiona "prea rezonabil", ceea ce înseamnă că el nu-şi recunoaşte propriile sale emoţii care stau la baza acţiunii sale şi nu încearcă să se conecteze la copil într-un mod deschis şi onest. Pentru a face acest lucru, părinţii vor trebui să renunţe la noţiunile lor preconcepute şi să de deschidă cu adevărat către realitatea emoţională a copilului. Pentru a asculta cu adevărat grijile şi preocupările copilului, trebuie construită o cale de comunicare .
Menţionez acest exemplu deoarece este atât de comun şi atât de simplu să vă raportaţi la el, şi pentru că ştim cu toţii cât de dificil este să îţi sprijini copiii cu o atitudine de încredere şi sinceritate. Este vorba despre a vă elibera - a vă elibera de ideile voastre despre "ceea ce ar trebui să fie," de dorinţele şi cerinţele voastre şi să permiteţi cu adevărat celeilalte persoane să fie. Pentru a învălui pe cineva cu un spaţiu de sinceritate şi adevăr, înţelegerea simţită din inimă este cea care oferă cuiva puterea reală de vindecare. Adeseori, ceea ce-i ajută cu adevărat pe ceilaţi este acceptarea voastră totală a felului în care stau lucrurile. Aceasta se întâmplă numai atunci când nu încercaţi să schimbaţi ceva de la nivelul minţii ci vă conectaţi cu adevărat la cineva şi deschideţi uşa dragostei şi compasiunii pentru ea.
Capcana inimii
Cea de-a doua capcană peste care daţi atunci când încercaţi să fiţi profesori şi vindecători apare în spaţiul inimii. Inima este punctul de întâlnire a mai multor energii. Centrul inimii (sau chakra), formează podul dintre cer şi pământ, precum şi dintre centrele superioare şi inferioare de energie sau chakre. Inima "colectează" energii de origini diferite şi este capabilă să recunoască unitatea care stă la baza lor. Inima vă permite să transcendeţi dualitatea şi să atingeţi pe altcineva cu dragoste şi compasiune.
Inima este sediul abilităţii voastre de vă acorda la energia altcuiva şi de a simţi cum este să fii acea persoană. Este centrul empatiei. În mod clar atunci, inima joacă un rol important în orice formă de învăţământ sau vindecare spirituală. Mulţi dintre voi sunteţi empatici în mod natural - aveţi o înclinaţie naturală în a simţi starea de spirit şi energiile altor persoane. Aceasta abilitate vă serveşte foarte mult atunci când lucraţi cu oamenii.
Cu toate acestea există o capcană importantă legată de această capacitate. Sensibilitatea voastră faţă de energia altor oameni poate fi atât de puternică încât să vi se pară greu să faceţi distincţia între propriile voastre emoţii şi emoţiile altcuiva. Uneori absorbiţi atât de puternic energia celeilalte persoane încât vă pierdeţi sentimentul de sine. Este posibil să doriţi atât de mult să ajutaţi pe cineva, mai ales că ştiţi cum se simte, încât energiile voastre se amestecă şi începeţi să vă încărcaţi cu poveri care nu sunt ale voastre.
Inima este sediul abilităţii voastre de vă acorda la energia altcuiva şi de a simţi cum este să fii acea persoană. Este centrul empatiei. În mod clar atunci, inima joacă un rol important în orice formă de învăţământ sau vindecare spirituală. Mulţi dintre voi sunteţi empatici în mod natural - aveţi o înclinaţie naturală în a simţi starea de spirit şi energiile altor persoane. Aceasta abilitate vă serveşte foarte mult atunci când lucraţi cu oamenii.
Cu toate acestea există o capcană importantă legată de această capacitate. Sensibilitatea voastră faţă de energia altor oameni poate fi atât de puternică încât să vi se pară greu să faceţi distincţia între propriile voastre emoţii şi emoţiile altcuiva. Uneori absorbiţi atât de puternic energia celeilalte persoane încât vă pierdeţi sentimentul de sine. Este posibil să doriţi atât de mult să ajutaţi pe cineva, mai ales că ştiţi cum se simte, încât energiile voastre se amestecă şi începeţi să vă încărcaţi cu poveri care nu sunt ale voastre.
Atunci când se întâmplă acest lucru, apare un dezechilibru. Voi oferiţi prea mult. Vă depăşiţi limitele atunci când vă lăsaţi purtaţi de suferinţa altcuiva şi ieşiţi de pe calea voastră de a-i ajuta. Energia pe care voi o oferiţi "prea multă" se va întoarce impotriva voastră. Acest surplus de energie va merge la cealaltă persoană, dar nu va contribui la soluţionarea problemei pe care aceasta o are.Clientul poate fi incapabil în a integra sau în a primi această energie, sau poate fi speriat de ea, sau ea poate trece pur şi simplu neobservată pe lânga acesta. Veţi sfârşi prin a vă simţi obosiţi, enervaţi şi frustraţi.
Vă puteţi da seama că aţi dat prea mult după semnalele pe care corpul şi emoţiile voastre le trimite către voi. Ori de câte ori vă simţiţi goliţi, frustraţi sau apăsaţi după ce aţi văzut un client sau aţi încercat să ajutaţi pe cineva, în general, acest lucru indică faptul că v-aţi străduit prea tare.
Atunci când oferiţi călăuzire şi vindecare dintr-o stare echilibrată, centrată, vă simţiţi liberi, vii şi inspiraţi. După ce întâlnirea cu cineva s-a terminat, vă puteţi uşor recăpăta energia şi restabili legătura cu voi înşivă. Voi eliberaţi cealaltă persoană şi nu păstraţi corzi sau legături persistente între câmpurile voastre de energie.
Dacă rămâne o legătură energetică cu o altă persoană pentru că îi doriţi cu atât de mult drag să se facă bine sau să fie fericită, acea legătură are un efect distructiv asupra energiei voastre. Rămânând preocupat de client, veţi absorbi prea puternic energiile lui emoţionale. Voi vă oferiţi singuri să le atenuaţi povara şi aceasta naşte între voi doi o dependenţă emoţională care merge în ambele sensuri. Clientul începe să se sprijine pe voi şi bunăstarea voastră va deveni dependentă de bunăstarea lui. Această încurcătură de energii nu este utilă pentru client şi este epuizantă pentru voi.
De ce se întâmplă acest lucru atât de uşor atunci când începeţi să ajutaţi oamenii? De ce este atât de dificil de evitat această capcană, mai ales pentru lucrătorii în lumină? De unde vine această dureros de puternică nevoie de a vindeca şi de a întregi, şi de a face lumea un loc mai bun? În parte, această dorinţă naturală din voi este explicată de istoria sufletului vostru care este relatată în seria Lucrătorii în Lumină (partea I din această carte). Voi aveţi misiunea interioară de a aduce călăuzirea şi vindecarea în această lume. Dar tendinţa de a da prea mult îşi are originea într-o durere de care nu sunteţi complet conştienţi. Această durere vă face "mai mult decât dornici" în a da.
De ce se întâmplă acest lucru atât de uşor atunci când începeţi să ajutaţi oamenii? De ce este atât de dificil de evitat această capcană, mai ales pentru lucrătorii în lumină? De unde vine această dureros de puternică nevoie de a vindeca şi de a întregi, şi de a face lumea un loc mai bun? În parte, această dorinţă naturală din voi este explicată de istoria sufletului vostru care este relatată în seria Lucrătorii în Lumină (partea I din această carte). Voi aveţi misiunea interioară de a aduce călăuzirea şi vindecarea în această lume. Dar tendinţa de a da prea mult îşi are originea într-o durere de care nu sunteţi complet conştienţi. Această durere vă face "mai mult decât dornici" în a da.
Există o durere şi o tristeţe în inima voastră care vă face să doriţi să intraţi într-un nou mod de a fi, un nivel al conştiinţei mai acordat cu divinitatea naturală a tot ce este viu. Voi sunteţi dornici de o realitate mai iubitoare şi mai paşnică pe pământ. În încarnarea voastră prezentă, nu aţi venit să exploraţi căile ego-ului. Sunteţi obosiţi şi istoviţi de acest lucru. Aţi venit să răspundeţi unui cântec arhaic al sufletului vostru. Voi aţi venit pentru a ajuta la restabilirea păcii, bucuriei, respectului şi conectării pe pământ.
Corpul vostru emoţional a fost lezat de multele vieţi în care v-aţi străduit să aduceţi pe pământ lumina sufletului vostru şi aţi întâmpinat rezistenţă şi respingere. Aţi venit aici cu mari rezerve dar în acelaşi timp vechea floare a pasiunii nu s-a ofilit în voi. Sunteţi aici din nou! Dar acum, din cauza durerii pe care o purtaţi în interior, voi sunteţi ca nişte flori delicate şi sensibile care au nevoie de o bază solidă în scopul de a înflori şi creşte. Fundaţia de care voi toţi aveţi nevoie este un sentiment ferm de a fi împământaţi pe pământ şi centraţi în voi înşivă.
Prin a fi împământaţi Vreau să spun că trebuie să aveţi rădăcini în pământ, să fiţi conştienţi de modul în care funcţionează realitatea pământ, să ştiţi care sunt elementele cu care aveţi de-a face în timpul în care trăiţi într-un corp fizic. Uneori sunteţi atât de îndrăgostiţi de spiritualul pe care aţi uitat să-l luaţi pentru a avea grijă de voi şi de corpul vostru încât voi deveniţi "în afara spaţiului" sau prea idealişti şi ireali. Aţi vrea de multe ori să transcendeţi realitatea pământ, dar aceasta se poate numai prin pământ, prin a vă simţi acasă şi comod cu elementul pământ, pentru ca energia sufletului vostru să poată înflori aici.
Prin centrare Vreau să spun că trebuie să fiţi credincioşi propriilor voastre sentimente, propriului vostru sentiment a ceea ce este potrivit pentru voi. Ca fiinţă umană, aveţi un ego sau o personalitate individuală care vă separă de ceilalţi. Ego-ul are o funcţie de valoare. Acesta vă permite să vă concentraţi energia specifică a sufletului vostru în realitatea materială. Voi nu vreţi să renunţaţi la individualitatea voastră pentru orice fel de "bine mai înalt!" Nu sunteţi aici pentru a vă elimina ego-ul, sunteţi aici pentru a lăsa lumina sufletului vostru să strălucească prin ego-ul vostru. Aveţi nevoie de ego-ul vostru pentru a vă manifesta energia înafară.
Prin centrare Vreau să spun că trebuie să fiţi credincioşi propriilor voastre sentimente, propriului vostru sentiment a ceea ce este potrivit pentru voi. Ca fiinţă umană, aveţi un ego sau o personalitate individuală care vă separă de ceilalţi. Ego-ul are o funcţie de valoare. Acesta vă permite să vă concentraţi energia specifică a sufletului vostru în realitatea materială. Voi nu vreţi să renunţaţi la individualitatea voastră pentru orice fel de "bine mai înalt!" Nu sunteţi aici pentru a vă elimina ego-ul, sunteţi aici pentru a lăsa lumina sufletului vostru să strălucească prin ego-ul vostru. Aveţi nevoie de ego-ul vostru pentru a vă manifesta energia înafară.
Din cauza durerii pe care o purtaţi în sufletele voastre, din cauza oboselii voastre vechi, deoarece doriţi să ajungeţi la meleagul promis al Noului Pământ, puteţi deveni neîmpământaţi şi vă puteţi pierde centrarea. Aveţi tendinţa de a împinge schimbarea acolo unde situaţia nu este încă pe deplin pregătită, sau încercaţi să treziţi oamenii într-un ritm care este mai rapid decât pot ei duce. Deveniţi "mai mult decât dornici în a da". Această dorinţă vie poate lua forma unei mari implicări pentru o cauză bună sau a unei îngrijiri intense pentru bunăstarea altora. Dar în inima acesteia există nerăbdare şi nelinişte. Pentru un timp vă puteţi simţi inspiraţi, pasionaţi şi implicaţi, dar la un moment dat veţi fi dezamăgiţi şi apoi vă veţi simti epuizaţi şi supăraţi pentru că v-aţi epuizat resursele de energie.
Capcana inimii, capcana de a da prea mult, provine din faptul că nu acceptaţi realitatea aşa cum este. Există o nerăbdare şi o stare de nelinişte în voi ce vă face greutăţi în a vă elibera. Aceasta vă crează greutăţi în a menţine distanţa emoţională corectă faţă de oamenii pe care încercaţi să-i ajutaţi sau de cauzele în care sunteţi implicaţi.
Capcana inimii, capcana de a da prea mult, provine din faptul că nu acceptaţi realitatea aşa cum este. Există o nerăbdare şi o stare de nelinişte în voi ce vă face greutăţi în a vă elibera. Aceasta vă crează greutăţi în a menţine distanţa emoţională corectă faţă de oamenii pe care încercaţi să-i ajutaţi sau de cauzele în care sunteţi implicaţi.
Sunteţi profesori şi vindecători, aveţi o misiune pe pământ. Dar pentru a o împlini cu adevărat, voi - paradoxal – aveţi nevoie să vă eliberaţi de acea cumplită nevoie de a schimba lucrurile, pentru că dorinţa voastră de a face acest lucru are o urmă de durere în ea, durerea de a nu vă simţi acasă pe pământ aşa cum este el acum. Adevărata schimbare spirituală începe întotdeauna dintr-o stare de acceptare. Pentru a deveni cu adevărat profesorii şi vindecătorii care doriţi să fiţi, voi trebuie să vă îmbrăţişaţi propria voastră durere şi să o vindecaţi. Aveţi nevoie să vă găsiţi pacea cu cele mai profunde emoţii de frică şi furie ale voastre. Dacă o veţi face, veţi afla că nevoia urgentă de a dărui altora sau de a fi implicaţi într-o "cauză bună", face loc unui sentiment foarte liniştit de pace şi acceptare. Acest lucru se întâmplă atunci când radianţa voastră dobândeşte cu adevărat o calitate de vindecare.
Eliberându-vă de durerea şi judecăţile altor oameni şi lăsându-le timp şi spaţiu pentru a trece prin propriul lor proces vă poate provoca dureri în interior. Aceasta se datorează faptului că vă duce înapoi la singurătatea şi sentimentul de a fi pierduţi în această realitate pământească. Diferenţa dintre aceasta lume imperfectă şi aspră şi realitatea pe care o visaţi, cu mult mai pură şi mai frumoasă decât aceasta, vă răneşte adânc în interior. Este provocarea voastră de a nu fugi de această rană, ci de a o lăsa să intre pe deplin în conştiinţa voastră şi să o învăluiţi cu aripile voastre îngereşti.
Odată ce v-aţi recunoscut dorinţa de a ajuta sau de a lupta pentru o cauză bună şi deveniţi conştienţi de durerea ascunsă în ea, partea non-acceptării realităţii aşa cum este, puteţi începe să vă eliberaţi de ea. De îndată ce vă daţi seama că dorinţa şi nerăbdarea voastră provin dintr-o durere lăuntrică şi tristeţe, vă puteţi opri să daţi prea mult. Vă puteţi concentra pe voi înşivă şi puteţi găsi modalităţi de a fi într-adevăr împăcaţi cu cine sunteţi. Puteţi începe cu adevărat să vă daţi vouă înşivă.
Acest lucru se întâmplă atunci când deveniţi lucrători ai luminii pe deplin împământaţi şi centraţi, acceptându-vă pe voi înşivă şi pe ceilalţi. Singurul lucru potrivit pe care trebuie să-l faceţi ca lucrători în lumină este să vă faceţi energia disponibilă altora. Voi călăuziţi şi vindecaţi prin a radia "energia soluţiei" care este prezentă în câmpul vostru energetic propriu. De multe ori atrageţi spre voi oamenii cu exact tipul de probleme prin care aţi trecut voi înşivă. Voi aţi ajuns la limita de jos a acestor probleme şi, prin urmare, în aceste domenii aţi ajuns la o cunoaştere şi o puritate, care au devenit parte a fiinţei voastre. Acestea sunt părţile voastre iluminate. Ele sunt sacre şi inviolabile şi nu pot fi pierdute. Ele nu sunt clădite pe cunoştinţe dobândite pe care să le puteţi uita. Ce aveţi de oferit altora, nu este un instrument sau o teorie, sunteţi voi transformaţi de viaţă, de experienţa şi curajul de a vă înfrunta propriile voastre răni interioare.
"Lucrul în lumină" pe care l-aţi făcut în această privinţă va veni la voi fără efort. Va fi ceva ce veţi simţi ca foarte natural pentru voi. Pentru a vă găsi misiunea, lucrul pe care aţi fost " meniţi să-l faceţi " în viaţă, trebuie doar să fiţi conştienţi de ceea ce vă doriţi cu adevărat şi să faceţi lucrurile pe care vă simţiţi inspiraţi să le faceţi. Când faceţi acest lucru, vă trimiteţi energia în lume şi ceilalţi vor fi atinşi şi inspiraţi de ea, uneori în moduri de care nici nu sunteţi conştienţi. Nu este nimic mai mult de făcut, într-adevăr. Aceasta este munca în lumină pe care aţi venit să o faceţi.
Lucrătorii în lumină care cunosc echilibrul între a da şi a primi vor avea mai multă pace şi bucurie în vieţile lor şi de aceea vor radia chiar mai fluent "frecvenţa soluţiei" din câmpurile lor de energie. Ei sunt senzitivi şi empatici dar au ,de asemenea, un simţ clar al limitele lor personale. Ei îşi permit ca la fel de uşor să dea ca şi să primească şi în acest fel atât fluxul de a da cât şi fluxul de a primi vor deveni mai puternice în vieţile lor.
Capcana voinţei
Acum, aş dori să discut despre încă o capcană pe calea de a deveni vindecători/profesori. Am menţionat o capcană în zona capului şi una în zona inimii şi aş dori să termin cu capcana voinţei.
Voinţa poate fi localizată în plexul solar, un centru energetic în apropierea stomacului. Acest centru sau chakra guvernează abilitatea de a acţiona, de a vă manifesta energia interioară spre exterior în planul fizic, pământesc. Când voinţa este conectată la intuiţia voastră, partea tăcută din voi care transcende dualitatea, lucrurile curg cu uşurinţă şi fără efort în viaţa voastră. Veţi acţiona dintr-un sentiment interior de încredere şi cunoaştere. Când plexul vostru solar (care este şi centrul ego-ului) este ghidat de inimă, în general faceţi lucrurile pe care vă place să le faceţi şi vă simţiţi plini de bucurie şi inspiraţi aproape tot timpul. Voinţa (sau ego-ul) a devenit extensia Christului lăuntric.
Totuşi, adeseori atunci când încercaţi să-i ajutaţi sau ghidaţi pe alţii, voi ieşiţi înafara acestui flux. Există o parte din voi care vrea să facă prea mult. Urmăreşte să obţină rezultate prin forţarea sau împingerea lucrurilor puţin, chiar dacă intuiţia voastră vă spune să renuntaţi sau să daţi înapoi. Adesea ego-ul vostru personal este cel care tânjeşte după rezultate vizibile. Aceasta nu are nimic de-a face cu a-i ajuta pe alţii! Ea are de a face cu o nevoie de validare pe care voi o aveţi, o insecuritate care vă scoate din legătura cu fluxul natural de vindecare care este adesea mai lent şi mai imprevizibil decât doriţi voi să fie.
Faceţi prea mult atunci când simţiţi că aţi lucrat din greu şi implicarea voastră nu este primită sau apreciată cu adevărat de către alţii. De asemenea, atunci când v-aţi separat de cursul natural al lucrurilor veţi fi adesea distraşi de judecăţile exterioare. Aveţi tendinţa de a vă baza pe ideile şi pe aşteptările altor oameni şi vă este frică să nu rataţi în ochii lor. Cheia pentru a vă recâştiga puterea este de a nu face nimic şi de a deveni cu adevărat liniştit în interior. Doar atunci când vă conectaţi din nou la inima voastră vă puteţi acorda situaţiei dintr-un spaţiu liniştit şi neutru. Apoi, teama şi nesiguranţa dispar în fundal şi vă puteţi concentra cu adevărat asupra a ceea ce clientul are nevoie de la voi.
De multe ori nu este nevoie să faceţi atât de mult pentru el sau ea. Voi sunteţi în primul şi în primul rând rugaţi să fiţi cu ei şi să le oferiţi "energia soluţiei" într-un mod simplu şi direct. Tebuie să aveţi încredere în puterea prezenţei voastre, chiar şi atunci când nu faceţi sau nu spuneţi nimic. Îndrăzniţi să fiţi în acel spatiu liniştit atunci când sunteţi cu cineva. Când aveţi încredere în voi înşivă, veţi şti în acel moment ce este adecvat să spuneţi sau să faceţi. Amintiţi-vă că de multe ori atunci când vine vorba de a oferi ghidare, mai puţin este mai mult.
De multe ori nu este nevoie să faceţi atât de mult pentru el sau ea. Voi sunteţi în primul şi în primul rând rugaţi să fiţi cu ei şi să le oferiţi "energia soluţiei" într-un mod simplu şi direct. Tebuie să aveţi încredere în puterea prezenţei voastre, chiar şi atunci când nu faceţi sau nu spuneţi nimic. Îndrăzniţi să fiţi în acel spatiu liniştit atunci când sunteţi cu cineva. Când aveţi încredere în voi înşivă, veţi şti în acel moment ce este adecvat să spuneţi sau să faceţi. Amintiţi-vă că de multe ori atunci când vine vorba de a oferi ghidare, mai puţin este mai mult.
Eliberarea este iubire
Depăşirea capcanelor pe care le-am descris mai sus implică întotdeauna un tip de renunţare/eliberare. Este vorba despre eliberarea de a gândi prea mult, eliberarea de a vă identifica prea mult emoţional şi eliberarea de folosirea excesivă a voinţei. Dacă vă eliberaţi de toate, şi vă predaţi celei mai înţelepte şi pline de compasiune părţi a voastre, veţi găsi o bucurie profundă şi împlinire în "munca" voastră ca profesor şi vindecător. Ca Lucrătorii în Lumină care sunteti, veţi experimenta un profund sentiment de auto-realizare şi de libertate. În a fi profesor şi vindecător în orice fel aţi exprima-o, vă simţiţi conectaţi la Întreg, la unitatea care stă la baza a Tot Ceea Ce Este. Simţindu-vă parte din această "ţesătură a Spiritului", şi jucându-vă partea voastră naturală în ea vă face să simţiţi că vă îndepliniţi cu adevărat misiunea.
Meditaţie
Acesta este un exerciţiu care vă poate ajuta să luaţi legătura cu aspectele menţionate în channeling într-un mod emoţional mai direct.
Acesta este un exerciţiu care vă poate ajuta să luaţi legătura cu aspectele menţionate în channeling într-un mod emoţional mai direct.
Staţi aşezaţi sau culcaţi într-o poziţie confortabilă. Concentraţi-vă atenţia pe muşchii umerilor şi a gâtului şi eliberaţi-vă de orice senzaţie de încordare sau tensiune care este acolo. Faceţi acelaşi lucru cu muşchii abdomenului, braţelor şi picioarelor. Apoi, călătoriţi cu conştiinţa voastră în picioarele voastre şi simţiţi conexiunea voastră la pământ. Simţiţi cum pământul vă poartă oferindu-vă securitatea de care aveţi nevoie. Respiraţi uşor de câteva ori din abdomen.
Acum, lăsaţi-vă imaginaţia să vă poarte înapoi la acel moment în care v-aţi simţit la pământ şi foarte nefericiţi. Luaţi prima situaţie care apare. Mergeţi cu ea. Gândiţi-vă din nou la acel timp din trecut, la felul în care v-aţi simţit în interior.
Apoi mergeţi la "Energia soluţiei". Întrebaţi-vă: ce am făcut să ies din asta? Ce m-a ajutat cel mai mult ? Energia care v-a ajutat cel mai mult poate să fi provenit din voi înşivă sau de la altcineva, asta nu contează. Luaţi în considerare doar tipul de energie care v-a ridicat din cel mai de jos punct.
Acum, lăsaţi trecutul şi gândiţi-vă la cineva din prezent care vă este drag şi pentru care aveţi unele temeri. Ar putea fi partenerul sau copilul vostru, sau un coleg sau prieten. Lăsaţi ca acea persoană să vă apară în imaginaţie şi să fiţi cu adevărat în prezenţa ei. Apoi intrebaţi: Cum te pot ajuta? Care ar fi cel mai valoros lucru pe care l-aş putea face pentru tine? Ascultaţi cu inima. Ce vă arată sau vă spune cealaltă persoană ? Simţiţi răspunsul. Doar permiteţi-i să vină la voi.
Eliberaţi şi concentraţi-vă atenţia din nou pe picioare, pe respiraţie şi reveniţi în prezent.
Scopul acestui exerciţiu este de a deveni conştienţi de ceea ce este cu adevărat util într-o situaţie de criză emoţională sau de durere. Acest lucru poate fi destul de diferit de ceea ce credeţi voi că este de ajutor.
© Pamela Kribbe
Abonați-vă la:
Postări (Atom)