Fila 271 : O mostră de viață

• "Am iertat greseli de neiertat,am incercat sa inlocuiesc persoane de neinlocuit si sa uit persoane de neuitat.
• Am actionat din impuls,am fost dezamagit de oameni pe care-i credeam incapabili sa ma dezamageasca,insa am dezamagit si eu oameni.
• Am tinut pe cate cineva in brate pentru a-l proteja.
• Am ras cand nu trebuia.
• Mi-am facut prieteni vesnici.
• Am iubit si am raspuns iubirii,dar am fost si refuzat.
• Am fost iubit si n-am stiut sa iubesc.
• Am strigat si am sarit de atata fericire,am trait pentru dragoste si am facut promisiuni de vesnicie,dar mi-am frant inima de atatea ori!
• Am plans ascultand muzica sau privind fotografii
• Am telefonat doar pentru a auzi un glas,m-am indragostit de un suras.
• Am crezut ca mor de atata nostalgie.
• Mi-a fost frica ca voi pierde un om deosebit(pe care in final l-am si pierdut)....dar am supravietuit.
• Si traiesc inca!
• Si viata,nu mi-o irosesc...si nici tu nu trebuie sa ti-o irosesti.Traieste!
• Ceea ce este cu adevarat bine,este de a te lupta cu convingere,de a imbratisa viata si a trai cu pasiune,de a pierde cu demntate si a invinge cu indrazneala,pentru ca lumea apartine aceluia care indrazneste si viata inseamna prea mult pentru a fi insignifianta." ( Charlie Chaplin )

Fila 270 : Mesaj de la Matei noiembrie 2011

Dragii mei, va reamintesc ca Editura FOR YOU a publicat mai multe carti in care Matei, plecat dintre noi, ii povesteste mamei sale cum este dincolo, cum ne ajuta civilizatiile de Lumina ca sa putem evolua si multe alte informatii la zi. In primul volum se spune cine este Matei si cum a ajuns sa ia legatura cu mama sa, Suzanne Ward. Le gasiti aici http://www.editura-foryou.ro/index.php?p=publicatii&autor=4    In fiecare luna, Matei ii raspunde mamei lui, la intrebarile puse de cititori.

Sunt Matei, cu salutari pline de iubire din partea tuturor sufletelor de pe aceasta statie. Impreuna cu voi, am urmarit evolutia stabila a Luminii, pe masura ce miscarea „Ocupati” s-a extins in Statele Unite si catre alte tari, iar continuarea spiritului de libertate care a inspirat „primavara araba” a continuat. Chiar si acei oameni care nu stiu ca aceste evenimente majore se datoreaza frecventelor mai inalte, intalnite de planeta Pamant pe calea inaltarii sale, inteleg totusi ca lumea voastra se schimba semnificativ – si intr-un ritm foarte rapid.

In curand, acest impuls va creste si mai mult. Exista anumite „buzunare de timp” in calendarul celest, care sunt deosebit de avantajoase pentru valurile energetice – si un astfel de buzunar va avea loc pe 11/11/11. Valul, care pentru Pamant va constitui un imbold pentru a avansa pe calea sa, va afecta oamenii in moduri diferite. Aceia care sunt dezechilibrati, fiind cufundati in vibratiile joase ale negativitatii, vor avea de-a face cu socuri neplacute, atat in plan fizic, cat si emotional. Lucratorii intru Lumina – inclusiv milioanele de oameni care nu se identifica astfel – vor avea o senzatie de inaltare, pe masura ce vor curge in ritmul accelerat al universului.

Adevarurile si reformele vor fi catapultate in mijlocul vostru, deoarece planul principal, pregatit de consiliul universal suprem, pentru eliberarea planetei de mileniile de dominatie a intunecimii, nu mai poate suferi nicio amanare. De aceea, eforturile de intarire a economiei europene nu vor putea preveni colapsul iminent al economiei globale, controlata vreme indelungata de catre Iluminati. Din acest motiv, guvernele locale si nationale vor raspunde cererilor cetatenilor pentru imbunatatirea vietii acestora, iar razboaiele si orice alte forme de violenta se vor calma.

Pentru o scurta perioada, Iluminatii vor mai continua sa se opuna progresului in directia unor schimbari importante, prin mijloacele de distragere si de dezmembrare de care dispun – cum ar fi operatiuni teroriste, afaceri dubioase pe pietele bursiere, mituirea sau amenintarea politicienilor, reluarea limitata, in anumite zone, a deversarilor de substante chimice in atmosfera, controlul vremii si desigur dezinformarea ce duce la frica. Deoarece Lumina continua sa se intensifice pe planeta, este logic sa te intrebi cum de mai pot continua. Raspunsul este frica.

Numerosii oameni care se tem de ceea ce se intampla in acest moment si de ceea ce urmeaza sa se intample, ii ajuta fara sa vrea pe Iluminati, emanand energia fricii de care au nevoie cei intunecati, pentru a-si sustine propria fiinta. Avand cunoasterea faptului ca Epoca de Aur, aflata la orizontul vostru apropiat, exista deja in continuum, va puteti simti senini – ei bine, senini si entuziasmati!- si vibratiile inalte ale sentimentelor voastre se vor raspandi in lume. Miscarea perpetua de balans a Pamantului, ii va permite Luminii voastre sa ajunga la aceia care au nevoie sa isi depaseasca frica.

Statornicia Lucratorilor intru Lumina, Lumina care vine de la toti cei care se trezesc, ca si ajutorul familiei noastre universale slabesc cu rapiditate ultimele ramasite de putere ale Iluminatilor. In anul ce va urma, fortele lor formidabile, care l-au impiedicat pana acum pe presedintele Obama sa actioneze pe deplin, in misiunea sa plina de Lumina, vor fi indepartate si va iesi la iveala adevarul cu privire la amploarea blocului de putere care a deturnat si a distorsionat eforturile sale de reforma. Va deveni cunoscut faptul ca, in spatele scenei, el a cooperat cu sufletele evoluate din alte civilizatii si ii veti vedea eficienta in lucrul cu alti conducatori, pentru a aduce stabilitatea si relatiile armonioase intre toate natiunile.

Rezultatul victorios al alegerii libere a Pamantului, de a intra in cea de-a patra densitate, imediat, inainte sau dupa sfarsitul anului 2012 a fost asigurat inca de la inceputul inaltarii sale, din strafundurile celei de-a treia densitati, cu 70 de ani in urma. In iubirea sa pentru fiecare suflet in parte, planeta ar vrea ca toti sa o insoteasca – dar acesta este un lucru pe care fiecare persoana in parte trebuie sa il aleaga cu ajutorul liberului sau arbitru. Fiind constienti de constiinta individuala si colectiva a locuitorilor Pamantului, putem sa ne dam seama ca multi dintre acestia nu inteleg ce inseamna liberul arbitru. Aceasta tema a constituit, vreme indelungata, subiectul discutiilor filozofice si teologice, dar fara cunoasterea originii si scopului liberului arbitru, aceasta notiune nu poate fi inteleasa.

Lipsa de cunoastere a dat nastere la unele intrebari si comentarii, care au fost trimise mamei mele. Am rugat-o sa caute unele dintre ele si sa le introduca in aceast punct al mesajului nostru.

Cum poate un Dumnezeu milos sa-i lase pe atat de multi dintre copiii Lui sa sufere atat de atroce? De ce acorda Dumnezeu prioritate liberului arbitru al celor intunecati, in fata liberului arbitru al fiintelor de Lumina? De ce permite Dumnezeu sa li se intample lucruri ingrozitoare oamenilor buni, care nu le merita? Dumnezeu este atotputernic si ar putea sa scape de toata intunecimea. De ce nu o face? Liberul arbitru nu exista – viata este predestinata datorita karmei pe care am acumulat-o. Daca Dumnezeu este cu adevarat un Dumnezeu iubitor, de ce nu lasa eforturile pentru pace in lume sa se implineasca? Poate ca, ceea ce spune Biblia despre un Dumnezeu razbunator este adevarat, dar nu toata lumea Ii incalca legile – si atunci, de ce trebuie sa plateasca miliarde de oameni, pentru ceea ce fac doar cativa? Si: Insiruirea de orori continua neabatuta. In fiecare zi auzim stiri noi despre alte si alte atrocitati – manipularea mintii omenesti, furt in masa, invazii, detentii, infometare deliberata, violuri, molestarea copiilor, sclavie, torturi, chiar si incercari de genocid. Si toate, intr-o tacere rasunatoare din partea „Comandamentului Suprem”. De ce?      

Claritatea cu privire la liberul arbitru si la karma este de o importanta vitala, nu numai pentru ca multe suflete cauta raspunsuri la acest gen de intrebari, dar si pentru ca intelegerea principiilor cosmice care guverneaza viata in acest univers, reprezinta cheia inaltarii odata cu Pamantul – sau, din contra, a ratarii acestei ocazii fara precedent.

Va vom vorbi despre liberul arbitru, dreptul de a alege si componenta sa inseparabila, legata de manifestare, capacitatea de a face orice poate fi imaginat; despre cum a patruns intunericul in ceea ce se intentiona sa fie darul suprem catre toate sufletele; si despre karma, ocaziile nelimitate ale sufletelor de a atinge viata echilibrata, necesara pentru a putea evolua spiritual si intelectual.

Totul a inceput cu prima expresie de sine a Creatorului – „Big Bang” – care a creat taramul Christic si arhanghelii. La un anumit punct, Creatorul nostru, din iubirea Sa infinita pentru primele Sale suflete, le-a daruit liberul arbitru si capacitatea inerenta acestuia – aceea de a co-creea – iar ele puteau folosi energia esentei Iubirii-Lumina a Creatorului, pentru a materializa orice ar fi gandit. La inceput, lucrurile au functionat intr-o puritate perfecta. Arhanghelii s-au gandit sa faca urmatorul taram al fiintelor angelice si, folosind energia Creatorui, au produs suflete care erau asemenea lor. Dupa un numar necunoscut de ere, arhanghelii au facut zei si zeite, unii dintre acestia fiind energie pura, asemenea creatorilor lor, iar altii avand potentialul formei. Potentialul a facut posibila materializarea materialelor cu substanta sau densitate – ceea ce le-a permis sufletelor sa creeze orice fel de forme si-ar fi imaginat si astfel, ele au co-creat universurile care alcatuiesc cosmosul. Creatorul a selectat zeii si zeitele care sa conduca universurile, iar unul dintre zei, pe care multi dintre voi il numesc Dumnezeu, a devenit conducatorul acestui univers.

Pe parcursul acestor eoni ai creatiei, toate manifestarile, fie ca erau numai energie – arhangheli, ingeri, unii zei si zeite – fie ca aveau forma, alti zei si zeite ale universurilor – au provenit din esenta pura a Iubirii–Lumina a Creatorului. Si, pentru ca Inceputurile tuturor sufletelor sunt si vor fi de-a pururea in Creator, El a dorit ca toate sufletele din intreg cosmosul sa aiba acelasi privilegiu ca si primele si astfel a hotarat ca zeii si zeitele alese aveau dreptul si responsabilitatea de a stabili legi care sa le guverneze universurile de care raspundeau, fiind insa obligati sa onoreze legile cosmice, inclusiv cea a liberului arbitru.

Undeva pe parcurs, dupa ce materialele necesare atat creatiei oamenilor, cat si creatiei animalelor au fost disponibile, liberul arbitru a scapat de sub control – stiti asta sub forma povestii lui Lucifer si a grupului sau de ingeri cazuti. Ei au inceput sa combine cele doua tipuri de materiale, pentru a produce fiinte inteligente, jumatate oameni, jumatate animale, cum ar fi centaurii, satirii, sirenele si barbatii-sirena, precum si alte fiinte mentionate in mitologia voastra. Unele au fost proiectate sa fac munci pe care oamenii nu le puteau face sau nu doreau sa le faca – cum ar fi transmiterea rapida a mesajelor sau lucrul sub apa – in timp ce altele au fost facute sa fie pur si simplu feroce, cum ar fi dragonii de pe pamant si din ape. Din moment ce nu exista niciun fel de programare a ADN-ului pentru imbatranire, acele fiinte inteligente puteau trai in mizerie, timp de mii de ani, conform calendarelor voastre.

Cu cat Lucifer si tovarasii sai erau mai incantati de alcatuirea acestor forme de viata, cu atat mai mult se indepartau, in cadere, de Lumina. Cand unii au inteles ca isi foloseau in mod gresit darul liberului arbitru, acestia s-au intors la materializarea in Lumina. Altii au continuat sa produca creaturi, pornind de la ideile lor sarace, creand o energie din ce in ce mai densa, pe masura ce Lumina lor se diminua din ce in ce mai mult, pana cand a mai ramas doar o scanteie de conexiune la Creator – scanteie care reprezenta forta lor de viata. Negativitatea creata prin intermediu gandurilor si faptelor lor si agonia tuturor acelor creaturi pe care le creasera au format un masiv camp de forta, numit ”fortele intunericului”.

Pornind de aici, sufletele care aveau o inclinatie catre lacomie, lipsa de scrupule si pofte trupesti, aflate pretutindeni in acest univers, au devenit marionetele acelei intunecimi abjecte. In vremurile noastre, acest principiu stiintific al interactiunii, care provine de la Creator, a devenit cunoscut sub numele de legea atractiei sau „ce se aseamana se aduna”. Energia gandurilor si dorintelor intunecate ale sufletelor atrage acelasi gen de energie din campul vast al negativitatii, aducand-o in vietile acestor suflete si in constiinta colectiva a lumilor lor. Asta s-a intamplat pe Pamant. Dupa ce a fost populata, planeta care odinioara era cunoscuta in univers ca un paradis si ca una dintre creatiile preferate ale lui Dumnezeu, s-a scufundat in negativitatea adusa de aceste civilizatii. 

Numai Creatorul isi poate modifica propriile legi si, in cazul liberului arbitru, a facut asta de doua ori. In antichitate, cele mai dense sau mai intunecate suflete isi foloseau liberul arbitru nu numai pentru a captura suflete mai slabe, dar si pentru a uzurpa liberul arbitru al acestora. Ei au dat nastere in intregul cosmos, la un asemenea dezechilibru intre Lumina si Intuneric, incat, pentru a se putea recapata echilibrul esential pentru mentinerea miscarii constante a tuturor corpurilor, Creatorul a hotarat ca sufletele intunecate trebuie sa redea liberul arbitru sufletelor captive. Si asa au facut, dar acele suflete care fusesera private atat de mult timp de exercitarea liberului arbitru puteau fi manipulate cu usurinta de catre intunecime, pana cand ar fi putut incepe sa accepte Lumina care le era oferita in mod constant.

A doua exceptie pe care a facut-o Creatorul a fost aceea ca armele nucleare sa nu mai fie niciodata folosite in spatiu, datorita efectelor devastatoare pe care le-au avut asupra sufletelor – nu a trupurilor, ci a sufletelor – si daca se incearca acest lucru, conducatorul respectivului univers era imputernicit sa il previna. Din aceasta cauza, cu autorizarea lui Dumnezeu, familia noastra spatiala aflata in apropierea Pamantului a prevenit dupa 11 septembrie 2001, zeci de astfel de incercari ale iluminatilor, de a folosi terorismul nuclear.  

In toate celelalte situatii, in care liberul arbitru este folosit intentionat pentru a crea haos, distrugere, moarte si suferinta, conducatorii universurilor nu au permisiunea de a interveni. Asadar, in timp ce poate parea ca Dumnezeu ii permite liberului arbitru al celor intunecati sa predomine in fata liberului arbitru al sufletelor luminate, acest lucru nu se intampla niciodata! El doreste ca viata pe Pamant sa se desfasoare in pace si iubire, dar nu Ii poate opri pe cei ale caror intentii sunt acelea de a se opune unei astfel de lumi. Deoarece fiecare suflet din acest univers este parte din El – si El isi iubeste neconditionat toate aceste parti ale sufletului Sau – nu poate sa ia partea niciuneia dintre ele. 

Mama, te rog gaseste acele parti din discutiile tale, in care Dumnezeu explica aceste lucruri si insereaza-le aici.

      „Intr-o etapa a Totalitatii mele, eram Lumina si Iubire pure. Apoi, parti al creatiilor mele au coborat in intunericul la care se refera Matei, ramanand cu toate acestea parti inseparabile ale intregului meu. Si asa vor ramane...”

„Cat priveste „progresul” pe Pamant, Eu plang cu fiecare suflet care sufera sub orice forma si ma bucur alaturi de orice suflet care simte bucurie. Eu sunt sufletul tuturor celor ”mai rai” si al tuturor celor „mai buni” si nu pot fi inseparabil de „cel mai bun”, fara sa fiu inseparabil de „cel mai rau”. Daca sunt fericit pentru cele pe care le vad intamplandu-se pe Pamant? Pentru cei care sunt fericiti, da, sunt si Eu fericit. Pentru cei care se ingrijoreaza ca puterea lor tiranica scade, da, si pentru acestia simt acelasi lucru.”...  

„Va ingrijorati pentru ca sunt de partea cuiva – sau, mai bine zis, pentru ca nu pot fi de partea nimanui. Atunci, cine altcineva te poate indrepta mai bine, copilul meu? Sunt toata blandetea si cautarea pe calea luminata dupa cum vrei tu sa fii –dar, cu toate astea, exista o parte a mea care este in aceeasi masura – si nu pot nega asta – acel suflet ale carui interese, actiuni si motive sunt ceea ce tu numesti rele. Nu sunt separat de acel suflet si orice ar face el, cu toate consecintele acelor actiuni, oricat de „nedumnezeiesti” gandesti ca ar fi ele, devin parte din compozitia Mea si sunt o parte inseparabila din Mine. Asadar, sa spui ca as putea fi de partea unei parti din mine este pur si simplu nestiintific, nu-i asa?”  

„Daca mi-as dori sa vad INTREAGA viata de pe Pamant, desfasurandu-se in pace, iubire, impartasire, grija si ajutor reciproc? SIGUR CA AS VREA! Dar am eu puterea de a pocni din degete si de a face ca asta sa se intample? Stii bine ca NU! Si atunci imi trimit Iubirea si Lumina pretutindeni, catre fiecare suflet si s-ar putea la fel de bine sa ma bucur in buzunarele de Lumina, in loc sa traiesc in buzunarele de intuneric si sa plang.”

[Fragmente din „Discutii cu Dumnezeu”, din cartea Iluminari pentru o Era noua. Editura For You]

Multumesc, mama.

Scopul final al fiecarui suflet este reintegrarea cu Dumnezeu si cu Creatorul si, pentru a ne intoarce la Inceputuri, avem nevoie de echilibru. In iubirea Sa infinita pentru toate sufletele, Creatorul a prevazut mijloace prin care acestea sa isi recapete echilibrul, dupa ce s-au dezechilibrat ca urmare a alegerilor facute prin intermediul liberului lor arbitru. Acestea sunt cunoscute sub numele de karma. Karma este gresit inteleasa ca fiind o pedeapsa pentru ca am fost „rai” sau o recompensa pentru ca am fost „buni”. Karma este principiul stiintific al cauzei si efectului, prin care poate fi obtinut sau recastigat echilibrul. O preponderenta a negativitatii conduce la un dezechilibru drastic si, fie ca este vorba despre un suflet sau despre cosmos, energia Luminii este cea care poate restaura echilibrul. 

Fiind parte din Dumnezeu, fiecare dintre voi afecteaza echilibrul Unimii Tuturor. Si asta ne conduce la vietile multiple si la sufletul cumulativ – sau, puteti spune „sufletul-parinte” – care reprezinta experienta cumulata a tuturor vietilor sale fizice, sau a vietilor ca personaj, pe care le numiti reincarnari. Fiecare personaj este – si va fi intotdeauna – suflet sau sine independent, etern si inviolabil, fiind in acelasi timp parte din sufletul cumulativ, in cadrul caruia alegerile pe care fiecare personaj le face prin liberul sau arbitru, le afecteaza pe celelalte personaje. Daca experienta lor colectiva conduce la dezechilibrarea sufletului colectiv, karma reprezinta ocazia pentru ca personaje „viitoare” sa umple golurile sau sa intareasca slabiciunile, astfel incat sufletul cumulat si toate personajele din care acesta este constituit sa poata atinge echilibrul si sa poata inainta pe calea evolutiei.

Pe parcursul lungilor ere in care corpul planetar al Pamantului si populatiile sale succesive au fost integrate in negativitate si dualitate, fiind guvernate de diviziune, majoritatea personajelor au acumulat serioase lectii karmice. De exemplu, in cazul unei persoane care a castigat avere si pozitii pe spezele altora, refuzand sa ii ajute pe cei saraci, pentru a echilibra acea viata, alegerea pe care sufletul cumulat o va face pentru urmatorul personaj va fi experienta unei vieti pline de lipsuri. Acelasi principiu se aplica si in cazul modului de gandire razboinic si cuceritor. Cea de-a treia densitate profunda, in care intunericul infloreste, reprezinta un conducator de proiect dur si, in acest caz, un suflet cumulat poate avea nevoie de sute sau chiar mai multe vieti ale personajelor, pentru a invata sa depaseasca energiile amplificate ale lacomiei, setei de putere si cruzimii.

Am mai vorbit si inainte despre faptul ca, atunci cand karma in masa a fost incheiata, acei indivizi au renuntat la angajamentul facut de a reveni in Lumina si nu voi mai intra acum in detalii. Oricum, pentru ca este inaltator de stiut, va mai spunem odata ca multele milioane de oameni care au indurat mai mult decat alesesera, au cerut la nivel de suflet sa plece inainte de incheierea contractelor lor – si cererile lor au fost aprobate. Pentru acele suflete, contractele se considera ca fiind indeplinite si, pe langa faptul ca transmit Lumina catre planeta din Nirvana, ele evolueaza spiritual. 

Liberul arbitru se aplica, in egala masura, si in situatii mult mai putin profunde pe care sufletul le alege. In acordul dinainte de nastere –care se intocmeste pe baza iubirii reciproce, neconditionate, a sufletelor si este menit sa fie benefic tuturor celor care vor sa faca parte din viata voastra – voi va alegeti parintii pentru mostenirea lor genetica – probleme de sanatate, inteligenta, talente si alte capacitati innascute – stramosii lor, fratii vostri, gradul de ingrijire, cultura, pozitia geografica, mijloacele financiare, educatie. Voi va alegeti partenerul sau partenerii de viata, copiii, principalii mentori, prietenii, dusmanii si colegii apropiati de munca. Potrivirea dintre toate aceste suflete, care reprezinta cele mai importante influente din viata voastra, este posibila in continuum, acolo unde toate vietile se desfasoara in acelasi timp.

Pentru a realiza ceea ce voi si toti ceilalti participanti principali la acord ati ales, unii trebuie sa joace roluri dure sau dureroase, pentru a-si echilibra experienta traita, oferindu-va in acelasi timp si voua si altora din acordul respectiv, posibilitatea de a trai ceea ce aveati nevoie, pentru atingerea echilibrului propriu. Persoanele care par nejustificat de severe, incapatanate si rau-voitoare sau nedrepte, s-ar putea sa isi indeplineasca rolurile in cel mai mic detaliu.

Indiferent de rolul pe care fiecare participant accepta sa il joace, mesajele sufletului catre constienta – constiinta, instinct, intuitie, inspiratie si aspiratie – sunt intotdeauna aliniate la contractul individual al sufletului, care face parte din prevederile acordului incheiat. Ignorarea acestor mesaje ii permite unei persoane sa se abata in mai mica sau mai mare masura, de la rolul convenit initial. Nimeni nu stie ce se afla in propriul sau contract sau in al oricui altcuiva, dar puteti adera la alegerile voastre „necunoscute”, actionand si reactionand in conformitate cu indrumarea primita prin intermediul mesajelor. 

Intelegand aceste lucruri, in loc sa fiti plini de resentimente si amaraciune, judecandu-i pe ceilalti sau fiind furiosi – emotii care emit vibratiile joase, ce stau la baza dezechilibrelor – puteti sa simtiti rabdare, recunostinta si iertare. Aceste calitati nu numai ca vor raspandi Lumina care sa va ajute sa va mentineti sau sa va recapatati echilibrul, dar, prin vibratiile lor inalte, vor atinge acele persoane si le vor mai imblanzi comportamentul si atitudinea – si astfel, s-ar putea sa faceti exact ceea ce ati ales prin acordul vostru. Ca sa folosim o expresie de-a voastra, este o situatie in care toata lumea castiga.

– Ne vom referi acum la o intrebare diferita, legata de liberul arbitru si mai apoi la alte intrebari legate de alte chestiuni. Cu siguranta ca exista liber arbitru in Nirvana! Legea Creatorului se refera la fiecare suflet – indiferent de locul in care se afla acesta in cosmos sau daca este vorba de o civilizatie fizica sau o lume a spiritelor. Locuitorii din Nirvana au avantajul cunoasterii dobandite de sufletul lor cumulat si, din moment ce obtinerea unei experiente echilibrate este scopul tuturor personajelor, alegerile din contractul sufletului lor, facute prin liberul arbitru, se bazeaza pe aceasta cunoastere.

– Intunericul mai detine controlul, dupa ce murim? Intunericul nu detine niciodata controlul, daca o persoana nu il invita! Experienta unor idei intunecate – cum ar fi practicile sataniste, cedarea in fata tentatiilor lacomiei sau necinstei, lupta pentru obtinerea unei puteri si mai mari si obtinerea acesteia prin intermediul tiraniei – sunt invitatii deschise pentru ca intunericul sa poata intra. Este ceva cu totul diferit de acceptarea de catre un suflet, in acordul dinainte de nastere, a unui rol dur sau dureros.

– Nu, inaltarea impreuna cu Pamantul nu necesita cunoasterea civilizatiei din care faceti parte, sau a nivelului de evolutie a sufletului vostru. 

– Da, contractul unui suflet poate fi amendat, pentru a extinde durata vietii, la mai mult decat era initial prevazut. Un suflet va cere timp suplimentar, numai daca a descoperit o metoda mai buna de evolutie spirituala; si, din moment ce toate cererile se fac la nivel de suflet si sunt aprobate sau nu la acelasi nivel, persoanele nu pot sti daca traiesc mai mult decat au ales initial.

– Vor putea animalele de companie indragite sa ii insoteasca pe oamenii care ajung in Epoca de Aur? Animalele au si ele contracte ale sufletelor si unele au clauze referitoare la durata vietii, care prevad ca aceasta se va incheia inainte de intrarea Pamantului in cea de-a patra densitate. In general insa, puritatea spiritului tuturor animalelor Pamantului este biletul lor de participare. Exista schimbari mult mai evidente in natura lor, decat in cea a oamenilor, multi dintre acestia fiind inca inpotmoliti in dualitate. Exista din ce in ce mai multe exemple de prietenii intre specii si chiar si animale considerate pradatoare si prada lor obisnuita se intampla sa se intalneasca in pace, atunci cand nu este vorba de o foame extrema. La un moment dat, toate animalele au trait in pace alaturi de oameni – si asta se va intampla din nou in Epoca de Aur a Pamantului.

– Formele de viata ale primei densitati nu pot vazute in lumile densitatii a treia, dar puteti vedea forme de viata din a doua densitate, cu exceptia cazului in care acestea sunt forme de viata primitive, din adancurile marilor Pamantului. Deseori, acestea sunt insecte zburatoare minuscule, care au o viata extrem de scurta, dar chiar si asa, au un rol de jucat in cadrul lantului trofic. Pentru sufletele de la cel mai jos nivel al Nirvanei, care au acceptat Lumina transmisa necontenit – iar ea este doar cat un varf de ac, pentru ca acele suflete se tem foarte tare de Lumina – o efemerida poate constitui modul de iesire din forma primei densitati. Evolutia prin toate aceste densitati inferioare poate dura mii de ani in timp linear, presupunand nenumarate forme de viata, iar in densitatea a doua, evolutia are loc deseori prin intermediul lumii insectelor, in care ordinele superioare au o intreaga paleta de capacitati instinctive.

– Nu vor fi trei zile de intuneric pe planeta, inainte de inceperea Epocii de Aur a Pamantului. Perioada de trei zile este asociata cu teoria ca planeta va intra in centura de fotoni, dar planeta voastra nu este nici macar aproape de respectiva centura.

– Cand vor fi gata comunitatile model? Datorita faptului ca trebuie sa se intample atatea lucruri, in lunile premergatoare sfarsitului anului 2012 – inclusiv refacerea economica dupa colaps, astfel incat sa poata exista fonduri – este probabil sa nu existe comunitati mari care sa fie gata pregatite inainte de inceperea Epocii de Aur. Multi indivizi si grupuri din intreaga lume au fost inspirati sa stabileasca comunitati bazate pe spiritualitate. Acele comunitati care sunt planificate sa se sustina singure, vor include tot ceea ce este necesar pentru o viata ideala – de la educatie, la resurse pentru asigurarea sanatatii, la agricultura sau cultura.

– Fara sa raspundem unor intrebari anume, declaram ca niciunele dintre prognosticurile sau prevestirile intunecate nu vor capata viata; vor ajunge sa se materializeze numai ideile, planurile si activitatile care sunt aliniate, din punct de vedere energetic, cu intensitatea Luminii care prevaleaza.

Daca am sti, cu exactitate, cand vor ateriza echipajele care cutreiera cerurile voastre, ne-ar face mare bucurie sa va spunem. Oricum, din moment ce nu putem face asta acum, ce putem spune cu siguranta este ca nu va mai dura mult – trebuie sa se realizeze multe pe parcursul anului viitor si ajutorul lor direct face parte din asta. Membri familiei noastre de deasupra si aceia din mijlocul vostru se afla in contact permanent si servesc cu totii cu sarguinta, pentru a va ajuta sa puneti capat lungii ere de control al Iluminatilor.  

Statornicia voastra in Lumina aduce din ce in ce mai aproape ziua intalnirii cu fratii si surorile voastre. Atunci veti vedea singuri cat de mult sunteti iubiti si onorati de catre acestia – si de catre toate celelalte Fiinte de Lumina din acest univers – dar si usurinta cu care Pamantul se va intoarce la sinele sau paradisiac. Lunile care urmeaza vor fi mult mai pline de o dinamica vesela, decat va puteti inchipui!  

Iubire si Pace

Suzanne Ward

www.matthewbooks.com

Fila 269 : Călătorim Aici și Acum în Conștiință

Nu mai avem nimic de aşteptat. Energia anului 2012 este aici, prezentă, experimentabilă în orice moment al vieţii noastre. Marea transformare de conştiinţă a umanităţii se întâmplă în vreme ce noi continuăm să fim pierduţi în căutare. Această transformare implică recunoaşterea şi trăirea adevăratei noastre naturi, de fiinţe umane şi transcendente în acelaşi timp. Nu este nevoie de nici o condiţie pe care s-o îndeplinim, nu este nevoie de guru, de învăţători şi nici de metode speciale pentru a ne racorda la acest nivel de conştiinţă. Este nevoie doar de a înceta să mai căutăm în exterior, de a ne opri o clipă şi de a simţi în interior. În schimb, ignorarea acestor transformări de conştiinţă conduce la accentuarea crizei psiho-spirituale de transformare până în momentul unei „ruperi” înterioare. Singura „practică spirituală” posibilă este trăirea fiecărei clipe în mod conştient, căci aceasta conduce la dezvăluirea adevărului despre noi înşine.

Natura contradictorie a timpurilor finale. Sfârşitul dualităţii.

Dacă simţiţi, dragi prieteni ai călătoriilor de conştiinţă, că simptomele crizei de transformare s-au accentuat, nu vă alarmaţi şi mai ales nu vă pierdeţi încrederea în voi înşivă. Mulţi oameni trec în aceste vremuri printr-o tensionare fără precedent a energiilor în viaţa personală şi, de fapt în toate aspectele vieţii. Este important să înţelegem ce anume se petrece, căci aceasta ne ajută să rămânem în echilibru. Priviţi împrejurul vostru şi veţi vedea pretutindeni cum tensiunea interioară a conştiinţei creşte continuu. Această tensiune se manifestă în toate aspectele vieţii de pe această planetă. Transformările politice, sociale, militare şi ecologice fără precedent în istoria umanităţii sunt dublate de o accelerare formidabilă a puterii de comunicaţie şi de salturi tehnologice uluitoare. Ceea ce părea o utopie doar acum câţiva ani, devine realitate. Regimuri totalitare ce păreau de neclintit nu mai au nici o şansă, căci oamenii aflaţi în stradă transmit pe internet, cu telefonul mobil, abuzurile autorităţilor. Orice eveniment este public într-o clipă.Deasemeni, părea inimaginabil acum puţin timp, faptul că mişcări de stradă să apară simultan în întreaga lume, împotriva sistemelor financiare globale ce păreau să deţină controlul absolut asupra lumii.

Cea ce se petrece la nivel macro, se petrece şi în vieţile noastre de fiecare zi. Tensiunile par să crească şi chiar aşa este, câtă vreme ne poziţionăm în vechile noastre moduri de a acţiona. Cu siguranţă aţi remarcat faptul că clişeele nu mai par să funcţioneze, că nimic nu mai merge aşa cum mergea înainte, că toate abordările vechi par să fi devenit greoaie iar rezultatele lor se lasă aşteptate. Astfel, dacă toată lumea pare să fi înnebunit în jurul vostru, dacă nu vă mai înţelegeţi cu nimeni, dacă mediul vostru devine tensionat şi acid, ei bine nu „ei sunt de vină”. Nimeni nu este „de vină”, căci tensiunea este aceea a transformării din interior. Relaţiile personale şi afacerile, job-ul şi familia, toate sunt purtătoarele energiei interioare a conştiinţei, căci toate sunt doar expresii ale acesteia, reflexii. Sursa tensiunii este întotdeauna în interiorul nostru. „Exteriorul” nu face decât să o reflecte înapoi, să o oglindească.

Pare aşadar o contradicţie pentru aceia care încearcă să „judece” problema prin intermediul abordărilor mentale: pe de-o parte auzim pretutindeni despre transformare şi ne aşteptăm să recunoaştem semnele „bune” ale acesteia, să recunoaştem semnele unei noi conştiinţe. Ne aşteptăm să vedem semnele unei lumi „mai bune”, mai paşnice, mai echilibrate, dar realitatea pare din ce în ce mai conflictuală şi crizele de toate felurile din ce în ce mai dure. „Lumea a luat-o razna”.

Dar lumea în care ne mişcăm pentru moment este rezultatul abordărilor noastre mentale, logice şi raţionale, în sensul că este lumea creată de paradigma în care am trăit până acum. Este o lume creată de imaginea pe care o avem despre noi înşine. O imagine în care suntem rupţi, separaţi de restul Creaţiei, condamnaţi să ne descurcăm cu puterile noastre de umani limitate la mintea şi educaţia noastră. Chiar şi oamenii care se consideră căutători ai spiritualităţii se cred de multe ori separaţi de aceasta, se cred doar în trup, în vreme ce dumnezeu se află undeva, departe. Am creat, după chipul şi asemănarea noastră deci nu numai lumea în care trăim, dar chiar şi pe dumnezeu. Cea mai interesantă abordare este aceea în care căutătorii spirituali devin conştienţi că dumnezeu se află „înăuntru”, dar cred că există totuşi „o cale” de a ajunge „acolo”, ca şi cum ar fi separaţi de înşişi. Iluzie pură.

Vasăzică trăim într-o lume a separării sau, cum ar spune un mistic, a alienării ajunse la apogeu. Lumea vizibilă este sfâşiată de contradicţii majore ce par fără soluţie, şi aşa este. Nu există soluţie în planul în care a fost creată problema. Pentru a găsi soluţia trebuie să trecem în alt plan al conştiinţei şi deci, să depăşim paradigma care a creat problema. Acest lucru e petrece deja. Trecerea la ceea ce unii numesc „Noua conştiinţă” este în plină desfăşurare. Iar această trecere se manifestă pentru moment prin ascuţirea tuturor contradicţiilor. Este criza de transformare. Ca o naştere, noua conştiinţă se scurge în această dimensiune printr-un proces dureros. Dar durerea, precum spuneam mai sus, nu provine decât din ataşamentul nostru de vechile căi. În clipa în care abandonăm bătălia, în clipa în care, cu deplină încredere lăsăm lucrurile să se petreacă şi nu ne mai luptăm pentru a menţine vechile mecanisme, realitatea se detensionează şi „problemele” îşi găsesc rezolvarea. Nu e nevoie să facem nimic pentru aceasta, înafară de a ne întoarce spre interior. Înseamnă a înceta să încercăm să rezolvăm problemele lumii, să încetăm să salvăm lumea de ea însăşi, să încetăm să o mai corectăm, şi a înţelege că ea nu este decât o reflexie a propriei noastre conştiinţe. Aceasta înseamnă a „a face din două, una” în terminologie creştină, a unifica polarităţile duale, interiorul cu exteriorul, femininul cu masculinul, cerul şi pământul. Este timpul să devenim noi înşine ceea ce dorim să devină lumea noastră.

Sfârşitul timpurilor

Mulţi cred că această transformare trebuie să fie catastrofică, pentru că au fost speculaţii enorme despre ceea ce ar putea însemna „sfârşitul timpurilor”. Timpul nu este decât o creaţie a minţii liniare. Orice explorator al conştiinţei care a lucrat cu noi sau aiurea, cunoaşte faptul că xperienţele de conştiinţă extinsă implică un fel de non-timp, în care toate „evenimentele” sunt simultane şi nu pot fi descrise complet nu pentru că ar fi incoprehensibile, ci pentru că a povesti implică liniaritate, iar natura conştiinţei este multidimensională. Sintagma „sfarşitul timpurilor” nu înseamnă altceva decât sfârşitul timpului liniar, sfârşitul unui mod de a percepe universul şi pe noi înşine. Vechii mistici mayaşi explorau vastele teritorii ale conştiinţei, acolo unde nu există timp liniar, unde nu există decât prezentul, momentul Acum, vast, infinit, ce reuneşte trecutul şi viitorul într-o singură experienţă. Ei au ştiut că în dimensiunea liniară a umanităţii, încarnată, va veni un moment în care transformarea treptată aconştiinţei prin experienţă va ajunge la un „punct de transformare” dincolo de care, întreaga umanitate va putea bascula într-o nouă paradigmă. Acest adevăr a fost perceput de misticii tuturor timpurilor şi de pe toate continentele. Toate mitologiile – care cuprind de fapt descrieri poetice, arhetipale dacă vreţi, ale realităţii transcendente, au pomenit această transformare. Apocalipsele de toate felurile descrise în aceste mitologii nu trebuie luate ad literam, căci nu este posibilă o descriere ad literam a unei trăiri în conştiinţa extinsă. Dar ne putem lesne da seama, mai ales aceia care au experienţa transpersonală, că ele sunt descrieri liniare ale unor trăiri de conştiinţă extinsă şi că ele descriu aşa cum pot, exact criza de transformare psiho-spirituală prin care umanitatea trece deja de o bucată bună de timp. Toate tulburările şi contextul prin care trece umanitatea în aceste vremuri au fost simţite de călătorii în conştiinţă ai tuturor timpurilor iar vechile cronici nu fac decât să traducă în limbajul liniar al acelor vremuri potenţialele de neînţeles pe care le trăiseră.

Dincolo de toată discuţia despre aceste catastrofe aşteptate, care şi ea este o încercare aproape caraghioasă de a aduce în limitările logicii realităţi mult mai mari, se află trăirea directă a acestei realităţi. Mulţi dintre voi, dragi prieteni ai Călătoriei Inimii aţi experimentat aceste realităţi multidimensionale şi ştiţi foarte bine cât este de dificil să relatezi o asemenea experienţă, ca să nu mai vorbim despre integrarea ei în viaţa de fiecare zi.

Şi totuşi, singura opţiune pe care o avem în faţa acestor transformări dureroase, este această integrare a Adevărului accesat în stările de conştiinţă extinsă, căci aceasta schimbă lumea. Noi nu mai suntem aceiaşi după o asemenea trăire, iar acest fapt crează întotdeauna un potenţal de schimbare în mediile în care mergem, acasă, în familie, la serviciu, oriunde, schimbă relaţiile noastre cu noi înşine şi cu întreaga lume înconjurătoare. Aceasta este transformarea de conştiinţă care se inserează, rapid, în întreaga noastră realitate.

Căutarea s-a încheiat. Transformarea este Acum.

Fie că am căutat în afară sau înlăuntrul nostru, mereu a fost vorba despre o căutare, pentru că mereu ne-am crezut separaţi de noi înşine. În virtutea acestei căutări am apelat la tot felul de mijloace, de practici, de strategii, am apelat la ritualuri şi la dogme, am căutat învăţători, iniţiaţi şi guru, preoţi şi incantaţii magice, clopote şi lumânări, şi, în ultimul timp, mai ales informaţie. Am crezut că transformarea interioară poate fi operată de la nivelul mental, dar acest lucru s-a dovedit a fi o nouă iluzie, pentru că spaţiul mental este prea îngust pentru a fi capabil să administreze infinita complexitate creatoare a Fiinţei. Şi în cele din urmă am început să înţelegem ce voia să spună Isus acum două mii de ani: nu numai că Adevărul se află în interiorul nostru, ci noi Suntem Adevărul. Sau, în terminologia lui Ramana Maharshi, noi suntem Acela pe care l-am căutat dintotdeauna. Fiecare dintre noi are acces în orice clipă la acea dimensiune a conştiinţei noastre, în care suntem, cu toţii unul. Desigur, mintea liniară nu poate fi de acord cu faptul că putem fi diferiţi, şi în acelaşi timp unul, căci ea funcţionează pe baza discriminării, precum un program de computer, dar oricine a trăit măcar o singură dată o deschidere a conştiinţei, a trăit această realitate multidimensională şi a perceput completitudinea acestui Adevăr.

Această mare transformare de conştiinţă care se petrece în adâncurile Fiinţei şi care începe să se manifeste în dimensiunea încarnată, are ca obiect exact identificarea noastră cu aceast dimensiune. Începem să ne dăm seama, încetul cu încetul, că aceasta dimensiune pe care o numim materială nu este decât o parte a spectrului de energie şi de conştiinţă a Întregului şi că noi suntem fiinţe care funcţionăm pe foarte multe niveluri, nu numai aici. Pe scurt, o putem numi „recunoaşterea propriei noastre divinităţi”. Sau o putem numi „reunirea cu Sinele”, sau o putem numi „realizare de Sine” sau o putem numi „trăirea Christosului interior” sau a „naturii budhice”. Toate aceste sintagme desemnează, în diferite tradiţii, aceeaşi realizare interioară de conştiinţă ce conduce la schimbarea felului în care ne percepem pe noi înşine şi întreaga Creaţie.

Putem vedea acum că acea „căutare” a lui dumnezeu în exterior, sau a Sinelui în interior, a fost mereu o fugă, o păcăleală, căci doar mental noi ne putem separa de propria noastră natură. Niciodată nu am fost separaţi de noi înşine. Doar am crezut acest lucru, căci am fost identificaţi cu diferite aspecte, sau roluri în care ne-am turnat energia. Ne-am confundat cu trupurile noastre, cu energiile noastre, cu emoţiile noastre şi în cele din urmă că gândirea noastră, dar pe măsură ce am experimentat aceste realităţi, le-am depăşit. Am înţeles în cele din urmă că toate acestea sunt doar parţial „noi înşine” şi astfel am început să recuperăm ceva din propria noastră voce interioară, în loc să mai cântăm imnurile altora. Astfel am descoperit bucuria de a fi noi înşine şi am descoperit că în marea realitate toate polarităţile în care am descompus Adevărul – lumină-întuneric, spirit-materie etc, nu erau decât aspecte ale aceleiaşi realităţi. Toate aceste descoperiri interioare, care la nivelul întregii umanităţi se petrec de mii şi mii de ani, au transformat cumva conştiinţa în ansamblul său. Ceea ce era disponibil doar marilor mistici, este acum disponibil tuturor acelora care au curajul de a privi în interior fără prejudecată. Aceasta este transformarea şi nu mai este nimic de aşteptat pentru a privi în interior. Nu mai este nici o condiţie de îndeplinit şi nici un ritual de urmat pentru a trăi adevăratele noastre dimensiuni. Orice întârziere a demersului interior nu este decât o amânare a trăirii depline şi o auto-păcălire. Totul se poate petrece Acum.

Din nou despre instrumentele Transformării interioare

Parcă vă aud, dragi prieteni: „bine, acum, dar cum facem acum să trăim această realitate extinsă?” Ei bine, răspunsul la această întrebare este simplu: toate „tehnologiile sacrului”, rugăciunea, mantrele, meditaţia, ritualurile de orice fel, nu au făcut vreodată altceva decât să ne scoată din identificarea cu nivelul mental şi astfel să ne ofere accesul la Prezenţă şi la momentul Acum. Nu au făcut decât să ne scoată din iluzie. Obiectul oricărei practici este această stare de conştienţă mai largă decât cea mentală. Extraordinara construcţie mentală pe care o numim „ego”, cea care ne permite să funcţionăm în această lume având o identitate formală îşi are sursa exclusiv în minte. „Eu” este un gând, un val al conştiinţei. Până în vemurile din urmă identificarea cu această vibraţie era extrem de dură şi greu de depăşit, dar acum nu mai este cazul. Experienţele marilor maeştri ai umanităţii au deschis calea în aşa fel încât acum este mult mai uşor de trăit dez-identificarea de ego.

Pentru mine şi pentru noi, aceia care experimentăm sub semnul Călătoriei Inimii, calea de acces către prezenţă şi către momentul Acum este respiraţia. Acest element fundamental a însoţit întreaga istorie spirituală a lumii, în toate culturile şi în toate timpurile. Este o cale atât de simplă şi atât de la îndemâna oricui, încât unele tradiţii mistice au încercat în mod deliberat să ţină ascuns acest fapt. Adevărata rugăciune, adevărata meditaţie, adevăratele şcoli de mistere au avut mereu în centrul practicilor „magice”, respiraţia. Dar nu vreau să vorbesc aici despre alţii, ci doar despre propria experienţă. Oricine poate experimenta stări de conştiinţă extinsă şi mulţi o fac fără să ştie. Adevăratul „secret” constă în conştientizarea şi validarea acestor trăiri. Este primul pas către integrarea lor în viaţa de fiecare zi. Şi pentru aceasta e din nou nevoie de „instrumentul” respiraţiei, căci prin respiraţia conştientă ne putem centra şi alinia diferitele niveluri ale corpului de conştiinţă.

Sunt greu de pus în cuvinte aceste experienţe, dar, pe scurt, ceea ce se petrece este o reîntoarcere  la echilibrul natural al Fiinţei. Atunci când începe acest proces de transformare, începem să ne dăm seama că, de pildă, fricile noastre, mâniile noastre, emoţiile care ne secătuiesc de energie căci le hrănim din adâncul fiinţei noastre, nu sunt decât valuri ale conştiinţei. Toată energia lor nu este decât propria noastră energie, creată de noi. Respiraţia conştientă ne ajută să ne întoarcem la centru, să tăiem alimentarea cu energie a acestor stări ale conştiinţei generate mai curând de ceea ce gândim decât de ceea ce suntem. Mai mult decât atât, respiraţia ne permite nu numai să nu ne lăsăm antrenaţi în identificarea cu aceste stări, dar să transformăm aceste stări energetice, să le „demodulăm” în aşa fel încât ea redevine energie neutră.

Traversarea oricărui fel de „criză” este mai uşoară atunci când folosim respiraţia conştientă pentru a reveni la echilibrul natural a ceea ce suntem. Asta nu înseamnă a „controla” stările emoţionale, nu înseamnă a le anula, ci înseamnă a recunoaşte adevărata lor natură. Şi recunoaşterea acestei naturi înseamnă dezidentificarea de ele, ceea ce conduce la stingerea lor naturală. Imensa inteligenţă interioară a Fiinţei noastre are capacitatea de a readuce în echilibru toate nivelurile sale, cu condiţia ca ego-ul să-i permită acest lucru. Ego este egal „control” şi ne-încredere. Fiinţă înseamnă dimpotrivă, încrederea absolută în realitate, oricum ar părea ea, încrederea absolută că totul este aici ca să ne servească, că orice experienţă este o reflexie a Sinelui.
Respiraţia este echivalentă cu revenirea în interior ca unic centru al realităţii noastre şi, mai mult decât atât, este o permanentă recunoaştere şi asumare a experienţei. Este o luare în stăpânire a propriei noastre realităţi, corporale, energetice, emoţionale şi mentale. Respiraţia conştientă este echivalentă cu întorcerea acasă a Creatorului care suntem fiecare dintre noi, după o lungă absenţă. Am fost pierduţi în identificarea cu mintea, cu ego-ul nostru, pream mic pentru a putea administra aceasta realitate multidimensională, dar revenind în ceea ce numim în Respiraţia Inimii „centru”, sau „acasă”, ne reocupăm locul de stăpâni ai palatului Fiinţei.

Conştiinţa are capacitatea enormă de a crea realitate. Convingerile noastre, credinţele noastre, rolurile cu care ne identificăm, toate crează o realitate experimentabilă. Universul reflectă ceea ce credem că suntem. E o chestiune de identitate în cele din urmă. Credem că suntem doar trup, sau energie, sau emoţie sau gând, sau câte puţin din fiecare, ei bine, asta vom experimenta. Credem că în centru se află Sinele şi că suntem una cu el, asta vom experimenta. Respiraţia nu face decât să ne aducă instantaneu în momentul zero, acasă, condensand întreaga noastră energie, atenţie şi prezenţă, şi retrăgând investiţia noastră de energie din spaţiile speculative ale labirinturilor mentale. Aceasta nu înseamnă că anulăm mintea, că o distrugem sau că luptăm împotriva ei, ci dimpotrivă, că o integrăm în marele întreg.

Respiraţia este singurul „instrument” care ne poate ajuta să mergem în interior instantaneu şi să ne racordăm cu realităţile marii conştiinţe care suntem.

Faţă în faţă cu provocările transformării

Suntem experţi în a găsi motive pentru a lăsa lucrurile aşa cum sunt, sau, cu alte cuvinte, pentru a împiedica transformarea, în ciuda faptului că întreaga realitate ne dă semne că ceva trebuie să se mişte. Priviţi în jurul vostru, la „ce nu merge”. Relaţia voastră, job-ul vostru, afacerea voastră, orice pare că „nu e cum ar trebui să fie”. În orice zonă ar apărea, tensiunea este semnul că ceva acolo, în interiorul situaţiei, cere transformarea. De-obicei noi ne opunem transformărilor, pentru că ne temem de ceea ce ar putea să ne aducă viitorul. Nu avem curajul să ieşim dintr-o relaţie în mod evident toxică, pentru o mie de motive pe care mintea le găseşte cu uşurinţă. Toate vor avea la bază frica de ceva ce ar veni în viitor. Este expresia modului nostru mental, conservator, plin de frică, de a avansa. Nu avem curajul de apleca dintr-un job care nu ne mai aduce nici o satisfacţie, de teama că nu vom gasi altceva mai bun. Nu avem încredere în noi înşine şi nici în realitate. De-obicei, nu recunoaştem acest lucru, ci proiectăm „motivele” în dreptul altora: am copii, ţara e de rahat, guvernul nu-şi face treaba, criza mondială e pretutindeni şi dumnezeu e absent. Nu pomenim nici o clipă despre frica de schimbare. Criza va deveni cronică, în orice domeniu, până în clipa în care vom ceda.

Aceast este esenţa transformării. O nouă viziune asupra a ceea ce suntem nu poate veni până nu renunţăm la cea veche. Şi renunţarea poate veni uşor, conştient şi elegant, sau dimpotrivă, printr-o criză prelungită şi dureroasă. Ne putem lăsa duşi de curentul schimbării, plini de încredere, sau ne putem crampona de formele trecutului până când durerea va deveni insuportabilă şi atunci vom ceda. În faţa unei „crize”, mintea face mii de planuri, caută soluţii în baza ei de date, se informează pe internet, cum au făcut alţii, cu ce anume seamănă această situaţie şi care ar fi alternativele. Se bazează, întotdeauna pe trecut şi pe găsirea unei strategii asemănătoare pentru a aproxima un viitor incert. Dar asta nu mai funcţionează acum, pentru că trecutul pur şi simplu a murit şi realitatea acestei clipe nu se mai potriveşte cu cea trecută. Mintea nu poate avea încredere, şi nici intuiţie, căci intuiţia nu apare decât în momentul prezent. Orice abordare bazată pe trecut e inutilă. Acesta este motivul pentru care la actuala criză, personală sau globală, nu se mai pot găsi soluţii bazate pe trecut.

Ce este făcut într-o asemenea situaţie? Ei bine, un singur lucru. Să ne oprim o clipă din căutarea disperată a minţii, să respirăm adânc şi conştient, atenţi la toate senzaţiile din interior. Asta ne va aduce imediat în Acum. Apoi, în acest spaţiu, în care traficul mental se linişteşte, pur şi simplu aşteptăm nu „ o soluţie”, ci căutăm Încrederea în situaţie. Uneori, adevărata soluţie este renunţarea la un drum, la o cale, la o persoană, la un context, la un job care nu ni se mai potriveşte. Este o eliberare de energie de fapt. Sigur, mintea va urla: „cum adică să aştept, cum adică să am încredere, cum adică să fie bine dacă renunţ?”Ea nu poate înţelege faptul că uneori, pentru a se deschide o uşă nouă e nevoie să o închidem pe cea veche. Pentru a crea o nouă oportunitate e nevoie să ieşim de pe vechiul drum şi să avem curajul să o luăm într-o direcţie necunoscută. Mintea ar vrea să aibă garanţii, asigurări, confort dacă s-ar putea, dar în mod paradoxal, a încerca să menţii o situaţie în ciuda semnelor evidente de transformare, elimină orice confort.

În faţa provocărilor transformării e nevoie de o permanentă întoarcere spre interior, şi spre trăirea conştienţei largi, a Fiinţei. Nu foloseşte la nimic să aruncăm vinovăţia în ograda altora, căci nu există nici o vinovăţie, a nimănui. Foloseşte însă să ne întoarcem spre interior şi să simţim adevăratele mecanisme ale transformării, care îşi au rădăcinile în propria noastră conştiinţă. Astfel, vom putea redobândi încrederea în noi înşine, în simţirile noastre, în intuiţiile noastre. O intuiţie nu are nimic logic în ea, nu se bazează pe informaţii trecute. Ea vine din adâncurile fiinţei, nu este rezultatul unui proces al cauzelor şi efectelor. Dar, ca să ai încredere într-o intuiţie, e nevoie de curaj. Curajul de a acţiona în ciuda opiniilor majorităţii, în ciuda conştiinţei de masă, înciuda a „cum se face” sau cum „au făcut alţii”. Aceasta înseamnă a renunţa la căile vechi.

Stările de conştiinţă extinsă sunt un instrument extraordinar pentru a accesa aceste niveluri ale fiinţei din care provine intuiţia. Dar a integra intuiţiile în viaţa de fiecare zi şi a avea acces la ele în orice clipă, asta este o chestiune de poziţionare permanentă în centru, în zero. Înseamnă a privi din ce în ce mai mult realitatea din starea de Prezenţă, din Acum, din non-mental. E o cale nouă, căci mii de ani am acţionat din perspectiva analitică a minţii. Dar acum, o nouă eră se naşte prin noi, o nouă abordare care-şi are originea în experimentarea unor dimensiuni mai largi din ceea ce suntem, decât până acum. Nu putem vorbi despre transformare spirituală, sau despre noua conştiinţă, în afara acestui moment de Acum.

De aceea respiraţia conştientă este atât de importantă. Căci ne însoţeşte în orice clipă a vieţii noastre şi este cheia către această nouă perspectivă asupra noastră şi a lumii. Este cheia către nivelurile profunde ale intuiţiilor noastre de orice fel şi către straturile inefabile ale Fiinţei. Prin alegere, facem ca aceste niveluri de conştiinţă să se scurgă în realitatea materială.

2012

Energia lui 2012 ese aici deja, în plină desfăşurare, spuneam la început. Dacă aşteptaţi anul 2012 ca să se petreacă marea voastră transformare, atunci nu mai aşteptaţi. Acum este momentul întoarcerii acasă. Fiecare clipă de întârziere a marii decizii de a explora şi de a lua în stăpânire spaţiile interioare ale fiinţei, conduce la ascuţirea crizelor de orice fel şi va fi din ce în ce mai greu, pe măsură ce veţi găsi motive să nu schimbaţi nimic. Anul viitor, tensiunile din interiorul conştiinţei vor deveni din ce în ce mai dure, astfel că valurile crizelor, personale şi la nivel planetar se vor întări. Nu sunt dintre aceia care cred că există soluţii miraculoase, şi nici dintre aceia care cred că va fi sfârşitul lumii. Cred în schimb că vom asista la prăbuşirea unei paradigme şi asta va schimba totul.

Nu spun aici că brusc, anul viitor, conştiinţa umanităţii va bascula brusc şi perspectiva tuturor asupra Fiinţei va deveni brusc una a non-dualităţii. Dimpotrivă, cred că pe această planetă, dualitatea va continua mult timp de-aici înainte, căci mulţi sunt aceia care vor lupta din răsputeri pentru a menţine anumite sisteme de putere, economice, sociale, politice şi militare pe care este întemeiată lumea noastră. Dar baza acestei lumi, conştiinţa noastră, se schimbă. Suntem în durerile facerii unei noi noi lumi. Iar această nouă lume va avea în centru o nouă perspectivă asupra a ceea ce suntem. Transformarea exterioară a lumii noastre, porneşte de la ceea ce suntem pe dinlăuntru. Nu e nevoie să aşteptăm transformarea lumii, pentru a lăsa propria noastră transformare să se petreacă. Şi asta nu se poate petrece decât Acum, în acest moment. Mâine va fi tot un Acum şi tot va trebui să avem curajul de a renunţa la ceea ce credeam, pentru a descoperi ceea ce este.

Nu vor veni niciodată soluţii din exterior, pentru că sursa acestui „exterior” este înlăuntru. Nimeni nu va putea face vreodată transformarea în locul nostru şi nici nu ne va putea învăţa cum s-o facem. Nu există metodă pentru asta şi nu poate fi învăţată, căci orice învăţătură este a minţii şi înseamnă trecut. Pe când sursa acestei transformări este întotdeauna Acum, spontană, surprizătoare, acordată cu momentul. A venit timpul prezis de misticii din vechime, acela în care ne vom descoperi pe noi înşine. A venit timpul să recunoaştem faptul că noi suntem unicii creatori ai propriei noastre realităţi. Aceasta nu este o metaforă, ci cel mai pur adevăr, chiar dacă este greu de înghiţit de către minte.

Atunci când avem încredere în noi înşine suntem greu de manipulat, căci manipularea se bazează pe frica noastră, pe ruşine, pe vinovăţie. Descoperind că toate acestea nu sunt decât stări de articulare a energiilor interioare, ne redobândim adevărata libertate. Iar această libertate interioară schimbă lumea. Toate sistemele acestei lumi funcţionează pentru că într-un fel sau altul, noi avem încredere mai multă în ele decât în noi înşine. Astfel, încredinţăm sforile realităţii, exteriorului. Una dintre cele mai mari transformări care au loc este aceasta: umanitatea îşi retrage încrederea în sisteme. Încrederea este energie. Marii acestei lumi nu înţeleg cu adevărat ceea ce se petrece, şi încearcă să redreseze situaţia aşa cum au făcut-o de mii de ori în trecut. Dar asta nu mai funcţionează, pentru că NOI am devenit alţii decât am fost atunci. De aceea sunt oameni în stradă în marile oraşe ale lumii, protestând împotriva sistemelor, de aceea se petrec revoluţii neaşteptate, de aceea se discută întens la summituri despre transformări fundamentale.

Este o transformare ireversibilă, care începe cu noi înşine. Marile cuvinte precum „iubire”, „adevăr”, „compasiune”, „libertate”, au reprezentat ţinte după care am alergat în afara noastră timp de milenii. Am vrut să ni se dea toate acestea. Acum descoperim că sunt înlăuntru şi că nimeni nu ni le poate da. Nu avem decât să devenim iubire, adevăr, libertate, compasiune şi acesta este cel mai mare ajutor pe care il putem da acestei umanităţi aflate în căutare. Recunoscând atributele divinităţii în interiorul nostru nu facem decât să recunoaştem propria noastră natură divină.

Horia Turcanu

PS.    Conştiinţa Transformării în 2012. Acesta este numele generic al unei mari întâlniri la care vă invităm, subsemnatul Horia Ţurcanu şi Elena Francisc, pe toţi exploratorii conştiinţei aflaţi în Călătoria Inimii. Vom discuta despre acest subiect fascinant din perspectiva experienţelor noastre şi vom lucra experienţial cu respiraţia conştientă. Evenimentul va avea loc pe 13 decembrie 2011, la UnaGaleria în strada Budişteanu 10, orele 18. Va fi ultima şi cea mai spectaculoasă dintre întâlnirile Călătoriei Inimii din acest an. Şi nu uitaţi, Călătoria Inimii este călătoria Sinelui aflat în experienţa încarnării. Să facem din aceasta o experienţă conştientă!

Text preluat de pe 2012 Acum