vineri, februarie 25, 2011

Fila 238 : In cate feluri imi pot frange inima copiii mei?


Am auzit de la mai multe mame despre copiii lor care, dupa cum spun ele, „le frang inima cu faptele, atitudinea si cuvintele lor. O mama m-a intrebat in cate feluri ii poate frange inima, copilul ei si ce anume ar trebui sa faca, atunci cand acest lucru se intampla. Raspunsul la aceasta intrebare este ca ei, copiii nostri, ne pot frange inima in atat de multe feluri si atat de profund pe cat ii iubim. Si ce ar trebui sa facem este sa ii privim cu iubire si detasare, sa cream limite care sa ne separe de durere si sa stim ca vom relua legatura la un moment dat, atunci cand vor putea sa ne respecte iubirea, in loc sa profite de ea. 

De-a lungul anilor, am avut genul asta de probleme cu copiii mei Indigo si primele dati a fost incredibil de dureros. Apoi am inteles ca, in timp ce comportamentul lor nu avea nimic de a face cu mine, eu eram cea pe care o raneau cel mai tare, pentru ca stiau ca ii voi iubi intotdeauna. Prin iubirea mea pentru ei, am devenit cea asupra careia isi puteau descarca furia si frustrarile, stiind ca voi fi acolo cand lucrurile se vor potoli si cand vor simti ca pot sa isi lase energia iubirii sa straluceasca din nou.

Cu toate acestea, in asemenea cazuri, limitele pe care le-am impus au fost cele care i-au ajutat sa isi schimbe comportamentul, pentru ca, fara sa devin furioasa sau frustrata, eu am inchis pur si simplu usa in fata comportamentului lor, refuzand sa accept orice nu era in aliniere cu respectul si iubirea pe care le asteptam din partea lor, fara sa reactionez fata de ei sau de comportamentul lor. Odata ce au vazut ca nu vreau sa ma conectez cu ei folosind furia lor, s-au retras pana cand au vrut sa interactioneze cu mine, conform limitelor pe care le stabilisem eu.

Copiii vostri va vor frange inima, in masura in care ii lasati sa o faca. Dar trebuie sa intelegeti ca acest comportament al lor nu are legatura cu voi sau cu ceea ce simt ei pentru voi, ci are legatura cu ei, cu frica si disconfortul lor, cu indoielile si lipsa de siguranta. Atunci cand nu mai reactionati, ii permiteti detasarii sa va aline inima franta, iar limitele stabilite ii vor invita sa revina la usa voastra, odata ce si-au depasit furia si frustrarea. Intre timp, umpleti-va viata cu lucruri care va aduc bucurie, gasiti-va pacea in inima si tineti minte ca, desi sunt copiii vostri (nu conteaza ce varsta au), ei sunt fiinte independente care au propriul proces de vindecare, propria karma si propria cale a vietii. Ei vor invata mai mult din limitele pe care le impuneti si din forta voastra, decat din lacrimile voastre – si, intr-o buna zi, cand vor alege sa faca asta, se vor reconecta cu voi intr-un fel iubitor si plin de respect.

Jennifer Hoffman

Un comentariu:

  1. Interesant , adevar; cred ca mai toti parintii se confrunta cu asa ceva , pentru ca orce copil are o perioada de nemultumire in viata. Important sa cunoastem legea Detasarii; si atunci toate vor intra pe singurul fagas al iubirii.

    RăspundețiȘtergere