Buletin săptămânal nr. 650

19 Iunie 2015

CARE ESTE STAREA UNIUNII NOASTRE?

Neale Donald WALSCH

http://cwg.org/index.php?b=650

Dragii mei prieteni,

Preşedintele Statelor Unite trebuie, conform legii, să ţină, în fiecare an, Discursul privind Starea Uniunii [*Discursul privind Starea Uniunii este ţinut anual de Preşedintele Statelor Unite, în faţa Congresului. Discursul se concentrează pe prezentarea unui raport privind situaţia generală a ţării şi pe prezentarea agendei legislative a preşedintelui şi a priorităţilor naţionale. Modelat după discursul de la Tron, ţinut la ceremonia de deschidere a lucrărilor Parlamentului Regatului Unit, un astfel de raport trebuie dat anual, conform Constituţiei. N.Tr.]; iar milioane de oameni, nu numai din S.U.A., ci din întreaga lume, îi sorb fiecare cuvânt. Şi aceasta mi-a dat de gândit: Care ESTE „starea uniunii”? Vreau să spun, cu adevărat.

Haideţi să aruncăm o privire asupra acesteia! Şi să începem, prin a ne întreba: „Care ESTE ‚uniunea’ la care ne referim – sau la care AR TREBUI să ne referim?”

Vreau să sugerez că Uniunea la care AR TREBUI să ne referim, diferă, în mare măsură, de cea la care ne referim EFECTIV. Şi vreau să sugerez, MAI MULT DECÂT ATÂT, că, în cazul în care înţelegem, în mod limpede, şi realizăm Uniunea la care AR TREBUI să ne referim, atunci şi Uniunea la care ne referim EFECTIV se va îngriji de sine ... de la Sine.

Aşadar, iată Uniunea la care AR TREBUI să ne referim: Uniunea Tuturor Lucrurilor de Pretutindeni.

Uniunea fiinţelor umane – a tuturor fiinţelor umane – cu Dumnezeu.

Uniunea fiinţelor umane – a tuturor fiinţelor umane – cu Viaţa.

Uniunea fiinţelor umane – a tuturor fiinţelor umane – una cu cealaltă.

Odată ce vom „dobândi” acea Stare, înlăuntru; şi, ca parte integrantă, ACEASTĂ Uniune va fi aşa cum îi este hărăzit să fie, totul şi toate în viaţa noastră de zi cu zi, se vor schimba. În bine. Semnificativ, în bine.

SEPARAREA omenirii – de viaţă, de Dumnezeu şi chiar de şi în SINE, de şi în EA ÎNSĂŞI, este cea care a provocat căderea, prăbuşirea, ruinarea omenirii. Şi ... da, pentru aceia dintre voi care sunt surprinşi, „cădere” este termenul întru totul potrivit ... întrucât omenirea SE PRĂBUŞEŞTE, în loc de a se ridica.

Nu eşti de acord? Răsfoieşte ziarul de dimineaţă!

Totuşi, nu este totul pierdut. Ridicarea, înălţarea, ascensiunea sunt încă posibile. Noi suntem în măsură – şi eu cred că vom fi realmente la înălţime, în confruntarea cu această situaţie ... situaţia reprezentată de colapsul nostru iminent, la nivel de societate. Noi putem evita acel colaps ... însă, trebuie să acordăm atenţie, întâi de toate, „Stării Uniunii”. Trebuie să căutăm modalităţi de micşorare a decalajului dintre omenire şi ea însăşi – precum şi dintre omenire şi Dumnezeu.

Aşadar, care ESTE acea „Stare a Uniunii”, la ora actuală? Oare cel mai mare număr de oameni se simt „conectaţi” sau „decuplaţi”? Care este părerea ta?

Oare majoritatea oamenilor se simt conectaţi la Dumnezeu, ori decuplaţi? După opinia ta, conform observaţiilor tale.

Oare majoritatea oamenilor se simt conectaţi la Viaţă, ori întrucâtva decuplaţi? După opinia ta, conform observaţiilor tale.

Oare majoritatea oamenilor se simt conectaţi unul la celălalt, sau decuplaţi, izolaţi? Ce remarci, atunci când mergi pe stradă? Ce constaţi, atunci când porneşti televizorul – ce vezi la televizor? Ce zăreşti, atunci când priveşti de cealaltă parte a mesei, la cină?

Propriile mele observaţii sunt că „Starea ACESTEI Uniuni” este fragilă. Până şi conexiunea slabă pe care o simţim unul cu celălalt, cu viaţa şi cu Dumnezeu, este încontinuu roasă şi distrusă de mesajele societăţii noastre – şi chiar ale acelor oameni care ar trebui, prin însăşi menirea lor, să ne reunească ... şi anume, conducătorii noştri politici şi religioşi.

Prin urmare, această misiune ne revine nouă. În cazul în care vrem un mod diferit de viaţă ... o comunitate globală mai degrabă unită, decât divizată; precum şi familii mai curând armonioase, decât separate; de asemenea, inimi, minţi şi suflete mai degrabă integre, decât DEZintegrate ... depinde doar de noi.

NOI trebuie să fim schimbarea pe care ne dorim s-o sesizăm în lume.

Trebuie să decidem că „Starea Uniunii” este cel mai important aspect al existenţelor noastre, atât la nivel individual, cât şi colectiv; şi trebuie să ne consacrăm fiece clipă, a fiecărei zile, trăirii acelei Stări de Uniune, cu Dumnezeu, dar şi unul cu celălalt, dacă e să atingem, vreodată, pacea autentică.

A, da, .... pacea. Visul cel mare. Pacea lăuntrică, în interiorul trupului, minţii şi sufletului oricărei fiinţe umane. De asemenea, pacea exterioară, aşternându-se, învăluitoare, peste lume, cuprinzând-o, în cele din urmă.