"Intelect inseamna gindire, in timp ce constienta este descoperita intr-o stare de ne-gindire, intr-o liniste atit de deplina incit nu mai sunteti deranjati de miscarea nici unui gind. In acea tacere, descoperiti faptul ca fiinta voastra intima este la fel de vasta ca si cerul. Faptul de a o cunoaste este ceva care merita cu adevarat sa fie experimentat, restul cunostintelor acumulate de voi nu reprezinta decit reziduuri. Cunostintele va pot ajuta, va sunt utile, insa nu duc la o transformare a fiintei voastre. Ele nu va pot conduce la implinire, la multumire, la iluminare. Ele nu va pot conduce intr-un punct in care sa puteti spune: "Am ajuns acasa".
"Nevoia imperioasa a fiecaruia este de a fi aprobat si recunoscut. Mentalitatea generala are la baza ideea ca, pina cind nu suntem recunoscuti, suntem niste anonimi si nu valoram nimic. Nu munca noastra este importanta, ci recunoasterea ei. Aceasta inseamna a pune caruta inaintea boilor. Munca noastra ar trebui sa fie o bucurie in sine. Trebuie sa lucrezi nu pentru a fi recunoscut, ci pentru ca iti place sa fii creativ. Iti place munca doar de dragul muncii. Trebuie sa muncesti numai daca iti place. Nu cere si nu astepta nici o apreciere. Daca ea vine, nu ii da o importanta prea mare. Daca nu vine, nu te gindi la ea. Implinirea ta trebuie sa se gaseasca in insasi munca ta."
"Iubirea este frumoasa daca este o parte a increderii, deoarece increderea nu poate exista fara iubire."
"De fiecare data cind o fiinta realizeaza ceva autentic, inima ei incepe sa danseze. Inima este singurul martor al adevarului. Iar marturia ei nu poate fi facuta prin intermediul cuvintelor. Iubirea poate depune marturie numai in felul ei: prin iubire, prin dans, prin muzica - non-verbal. Ea se exprima, insa nu transmite nimic prin intermediul cuvintelor sau al logicii."
"Misticii au numit meditatia "non-mental" caci, daca este numita "meditatie", mintea o transforma din nou intr-un scop. Meditatia devine un lucru care trebuie dobindit. Nu are importanta daca aceasta tinta este iluminarea sau meditatia; ea ramine prezenta, impreuna cu perspectiva viitorului, iar prezentul este distrus. Misticii, care au schimbat pentru prima data denumirea cuvintului "meditatie" in "non-mental", au avut o intuitie extraordinara. Astfel, non-mentalul nu poate fi un scop in sine. Mentalul nu poate transforma non-mentalul intr-un scop. Ar fi pur si simplu absurd; cum ar fi posibil ca mentalul sa transforme starea non-mentala intr-un scop? Omul obisnuit isi va spune ca acest lucru nu este cu putinta, ca nu exista nimic mai presus de mental, ca de fapt nici nu exista o stare non-mentala. Aceasta a fost o strategie pentru a nu va permite sa transformati non-mentalul intr-un scop. Foarte putine persoane au inteles ca aceasta este o strategie menita sa impiedice transformarea non-mentalului intr-un scop. Fiti deci, din ce in ce mai mult, in aceasta stare de ne-gindire! Continuati sa indepartati amintirile si imaginatia, pentru a ajunge la puritatea clipei prezente. Atunci cind va cufundati mai adinc, cind sunteti in stare sa va mentineti in aceasta stare de ne-gindire, iluminarea se produce de la sine."
"Fiecare greseala este o ocazie de a invata. Totul este sa nu comiti aceeasi greseala in mod repetat - ar fi o prostie... Insa comite cit mai multe greseli noi de care esti in stare; nu trebuie sa-ti fie teama, caci acesta este singurul mod in care natura iti permite sa inveti."
"Abordarea mea este foarte simpla: Trebuie sa fii atent si sa nu lasi inima sa iti domine ratiunea, la fel cum trebuie sa fii atent pentru a nu lasa ratiunea sa iti domine inima. Functiile lor sunt diferite. Ratiunea trebuie sa opereze in lumea obiectelor, iar inima trebuie sa opereze in lumea constiintei omenesti. Iar in clipa in care se suprapun, se produc incurcaturi."
"Un lucru fundamental, si in acelasi timp foarte dificil, este acela de a nu imparti viata in actiuni frumoase si actiuni prostesti, de a nu crea nici o diviziune. Toate sunt parti ale aceluiasi intreg. Trebuie numai sa aveti putin simt al umorului. Iar pentru mine simtul umorului este esential pentru ca persoana sa reprezinte un tot unitar. Ce este rau in aceste maruntisuri, in aceste lucruri prostesti? De ce nu puteti sa rideti, de ce nu puteti sa va bucurati de ele? Tot timpul judecati ce este bun si ce este rau. Tot timpul sunteti asezati pe scaunul unui judecator, iar acest fapt va face sa fiti seriosi. Florile sunt frumoase, insa ce sa spunem despre spini? Si ei fac parte din existenta florilor. Florile nu ar putea exista fara ei; spinii le protejeaza. Ei au o anumita functie, un anumit rol, o anumita insemnatate. Daca insa imparti mereu, atunci florile sunt frumoase iar spinii devin uriti. Aceeasi seva hraneste insa tulpina, floarea si spinii. In viata copacului nu se produce nici o impartire, nu are loc nici un rationament. Floarea nu este favorizata, spinul nu este doar tolerat; amindoi sunt in intregime acceptati. Si acesta ar trebui sa fie si modul nostru de a vedea lucrurile in propria noastra viata. Exista unele lucruri, lucruri marunte, care, daca le judecati, par stupide, prostesti. Insa acest lucru se intimpla datorita rationamentului vostru; in realitate ele indeplinesc, la rindul lor, un rol esential."
"Cei care au gasit sursa iubirii in ei insisi nu mai au nevoie sa fie iubiti; in ciuda acestui fapt, vor fi iubiti. Ei vor iubi pur si simplu pentru ca au prea multa iubire, la fel ca un nor care vrea sa-si reverse ploaia, ca o floare care vrea sa-si imprastie parfumul, fara dorinta de a primi ceva in schimb. Rasplata iubirii este iubirea insasi si nu faptul de a primi iubire. Acesta este unul din misterele vietii: atunci cind o persoana este rasplatita prin insasi iubirea pe care o raspindeste in jurul ei, multi oameni o vor iubi; fiind in contact cu ea, toate aceste fiinte vor gasi treptat-treptat sursa iubirii in interiorul lor. Ele pot fi in legatura cu o fiinta care isi raspindeste iubirea fara sa ceara nimic in schimb. Si cu cit aceasta fiinta impartaseste si raspindeste mai mult iubirea sa, cu atit iubirea este mai mare."
"Meditatia este numai un act de curaj pentru a fi tacut si singur."
"Voi nu vedeti lumea asa cum este, o vedeti asa cum va obliga mintea voastra sa o percepeti. Si acest lucru il puteti constata pretutindeni. Oamenii sunt conditionati in cele mai diverse feluri, iar mintea nu este nimic altceva decit conditionare. Ei privesc lucrurile conform prejudecatilor pe care le au; acestea au o anumita culoare. Facem distinctii, consideram o fiinta superioara si alta inferioara, consideram ca barbatul este mai puternic iar femeia mai slaba si ii diferentiem pe oameni in functie de inteligenta lor... Unele rase au sustinut ca sunt poporul ales al lui Dumnezeu. Fiecare religie pretinde ca scriptura ei este scrisa de Dumnezeu insusi. Toate aceste lucruri constituie, strat peste strat, mintea voastra. Pina cind nu veti fi in stare sa lasati intreaga minte deoparte si sa priviti lumea direct, imediat, prin intermediul constiintei, nu veti fi niciodata capabili sa vedeti adevarul. Cel mai mare act de curaj este acela de a renunta la minte. Cel mai curajos om este acela care priveste lumea asa cum este ea, fara ca intre aceasta si el sa se interpuna mintea. Lumea este cu totul altfel, neasemuit de frumoasa. Nu mai exista nimic inferior sau superior, nu mai exista nici o deosebire."
"Functionarea inimii si a mintii sunt in intregime diferite; nu doar diferite, ci diametral opuse. Cand mintea intervine in iubire, iubirea se retrage.Mintea creeaza sisteme filozofice, teologice, ideologice - toate sunt probleme la care nu ai nici un raspuns. Inima asteapta doar. La momentul potrivit, raspunsul inmugureste de la sine. Inima nu pune nici o intrebare si, cu toate acestea, primeste raspunsul. Mintea are o mie si una de intrebari dar, cu toate acestea, nu primeste nici un raspuns, deoarece nu stie cum sa primeasca."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu