Fila 133 : A instrui mai intai pe parinti ( I )

GALVANOPLASTIA  SPIRITUALA

Omraam Mikhael Aivanhov

I

A  INSTRUI   MAI   INTII   PE  PARINTI

       Este posibil ca unii dîntre voi să se întrebe de ce în calitatea mea de pedagog nu tratez decît foarte rar educatia copiilor. Toti pedagogii se ocupă de copii, iar eu fac exceptie.  De ce? Pentru că eu gîndesc că trebuie început prin instruirea părintilor.

       Eu nu cred în nici o teorie pedagogică, eu cred doar în modul de a trai al părintilor, înainte si dupa nasterea copiilor. Iată de ce eu nu am vrut niciodată să vorbesc prea mult asupra educatiei copiilor. Dacă părintii nu fac nimic pentru a se educa pe ei însisi, cum vor face ei pentru a-si educa copiii?  Se vorbeste părintilor de educatia copiilor ca si cum ei ar fi într-adevăr pregătiti pentru aceasta; din momentul în care au copii, se consideră că sunt pregătiti. Nu, deseori  ei nu sunt si ei sunt cei care mai întii, trebuie instruiti si invătati cum să se conducă pentru a-i influenta benefic pe copiii lor.

       Ei da, dar nu se cunoaste programul meu, sunt criticat : "Pedagog? Pff ! Dar nu este un pedagog , el nu vorbeste niciodata despre educatia copiilor". Inseamnă că nu s-a înteles înca punctul meu de vedere. Atît timp cît părintii nu sunt pregătiti, li se pot da cele mai bune explicatii pedagogice, aceasta nu va servi la nimic si chiar vrînd să aplice notiuni pe care nu le-au înteles, ei vor face mult rău copiilor lor.

          Cîti oameni care vor sa aiba copii se preocupă de a sti dacă ei îndeplinesc într-adevăr conditiile pentru aceasta: dacă au o sănătate bună si mijloacele materiale pentru a-i creste si mai ales dacă poseda calitătile necesare astfel încît să fie pentru acesti copii un exemplu, o securitate, un ajutor în toate circumstantele vietii . Ei aduc pe lume copii si acesti copii vor creste singuri, lăsati de capul lor, ei se vor descurca cum vor putea si într-o zi vor avea ei însisi copii, dar în conditii tot atît de deplorabile ca si părintii lor .

          Sunt totdeauna mirat sa văd atîtia tineri băieti si fete care doresc să se însoare fără a se gîndi sa se pregateasca pentru viitorul lor rol de tata si de mama. Cînd întîlnim anumite tinere femei insărcinate, într-adevăr ne întrebam: un copil care poarta alt copil! Se vede pe fata lor, un copil. Atunci, ce rezultate asteptati ? Este preferabil să nu aveti copii atît timp cît nu sunteti pregătiti, vă asigur , o veti plăti foarte scump.

           Veti spune : "A ne pregăti. Dar cum sa ne pregătim ?” A se pregăti, înseamnă a avea gînduri, sentimente , o atitudine care vor atrage în familie fiinte exceptionale. Da , Stiinta initiatică ne învată ca nu întamplător un copil sau altul se naste într-o familie: constient sau inconstient - si cel mai adesea inconstient - sunt părintii cei care l-au atras. De aceea părintii trebuie să cheme în mod constient genii, divinitati. Pentru ca ei pot sa-si aleaga copiii lor, iata ceea ce majoritatatea nu cunoaste.

             Trebuie deci totul revăzut încă de la început , iar începutul înseamna conceptia copiilor. Părintii nu se gîndesc ca trebuie să se pregatească luni, ani de zile înainte, ca pentru un act sacru. Foarte des, într-o seară de chefuri, după ce au mîncat prea mult si au băut prea mult alcool, ei concep un copil ! Iata momentul pe care ei il aleg, dacă încă se poate spune ca l-au "ales" ! Ei puteau decide să astepte un moment de pace, de luciditate, un moment în care domnea între ei o mare armonie. Dar nu, ei asteaptă să fie excitati de alcool si să nu mai stie unde se află. În această stare magnifică ei concep un copil ! Dar ce fel de elemente credeti voi ca ei întroduc în el ? Un copil care vine pe lume, încărcat cu asemenea elemente, nu poate fi decît prima victima a propriilor săi părinti. Atunci, pe cine trebuie oare să educam ? Eu, vă spun că nu pe copii, ci pe părinti.

       Dacă acasa, părintii nu încetează să dea copiilor lor spectacolul disputelor lor, al minciunilor lor, al nesinceritatii lor, cum pot ei sa-si imagineze că-i vor educa ? S-a remarcat ca un bebelus se poate îmbolnăvi  si să manifeste tulburări nervoase ca urmare a disputelor între părintii săi: chiar dacă el nu a asistat, aceste certuri creează în jurul lui o atmosferă de dezarmonie pe care o resimte, deoarece este încă foarte legat de părintii săi. Bebelusul nu este constient, dar în schimb este foarte receptiv, corpul sau eteric este cel care primeste socurile.

       Părintii trebuie să ia cunostinta de responsabilitatile lor. Ei nu au dreptul să invite spirite să se încarneze, dacă ei sunt incapabili de a se ridica la înaltimea sarcinii lor. Văd unii dîntre ei conducîndu-se într-un mod de-a dreptul de necrezut, încît nu mă pot impiedica să-i întreb: " Dar în fine, oare voi îi iubiti pe copiii vostri ?” Ei sunt indignati : " Cum? Dacă noi nu ne iubim copiii ! Dar evident, noi îi iubim !” Ei bine, eu nu o cred, deoarece dacă i-ati fi iubit, v-ati fi schimbat atitudinea, ati fi început să vă corectati în voi anumite slăbiciuni care se reflectă foarte negativ asupra lor. Voi nu faceti nici un efort, asta este iubirea voastra ?

       Eu  stiu că viitorul Fraternitatii se află în copii, dar eu mă ocup de părinti : eu vreau să-i fac să înteleagă ca nu trebuie sa aduca copii pe lume doar pentru a da curs unui instinct atavic de procreere. Acest instinct exista, bineînteles, dar el trebuie să fie înteles într-o manieră mai spirituală: trebuie ca gîndirea , sufletul si spiritul să participe la acest act, pentru ca, copilul sa fie legat la o lume superioară. În majoritatea cazurilor, oamenii se multumesc cu bestialitatea: ei mănîncă, ei beau, ei procrează ca animalele, nu există nimic spiritual în actele lor. Iubirea, aceasta nu are nici o importantă, plăcerea este cea care contează, iar aceasta plăcere de cîteva minute o vor plăti după aceea pe timpul unei întregi vieti si îi vor face să plăteasca si pe copiii lor.Si apoi se vor intoarce prin acesti copii iar viata lor va fi mai grea chiar decat a copiilor nascuti in asemenea conditii de inconstienta.

       Voi vreti ca eu sa mă ocup de copii ? Ei nu, de voi ma voi ocupa întii si ocupandu-mă de voi, în mod indirect ma voi ocupa de copiii pe care îi aveti si de cei pe care îi veti avea.