Atunci cînd vor un copil, majoritatea oamenilor îsi imaginează că puterile lor se limitează la a face fizic tot ceea ce trebuie pentru aceasta; tot restul, constitutia copilului, caracterul sau, facultatile sale, calitatile sale, defectele sale depind de hazard, său de vointa unui Dumnezeu, despre care nu au o idee prea precisa. Cum ei au auzit totusi vorbindu-se de legile ereditatii, ei stiu ca acest copil vă semănă fizic si moral cu părintii săi, bunicii săi, cu un unchi sau cu o mătusa. Dar ei nu se gîndesc că pot sa facă altceva pentru a favoriza sau impiedica aceasta asemănare, nici, într-un mod general, să aleagă ce va fi acest copil. Ei bine, aici ei se înseală, părintii pot să actioneze asupra copilului care va veni să se incarneze în familia lor.
Dar înaintea conceptiei deja, părintii trebuie să se pregatească pentru a putea atrage un spirit sublim, pentru ca o entitate superioară nu poate accepta să vină să se încarneze decît la fiinte care au ajuns deja la un anumit grad de puritate si de stăpînire. Ceea ce este important pentru o astfel de entitate, nu este de a întra într-o familie bogata si glorioasa; ea prefera uneori chiar familii modeste unde ea nu riscă să fie tentată de facilitate, dar ea are nevoie să primească, de la acesti părinti la care ea va coborî sa se incarneze, o ereditate care nu va impiedica munca spirituală pentru care ea a decis să vină pe Pămînt. Foarte putini bărbati si femei prezintă calitatile necesare pentru incarnarea marilor spirite si de aceea Pămîntul este populat de atîtia oameni obisnuiti, de bolnavi si de criminali, în loc să fie populat de divinităti.Voi le aduceti si apoi va plangeti de lumea pe care ati creat-o.
Învătămantul Fraternitatiii Albe Universale învată deci pe bărbati si pe femei în ce stare de spirit, în ce puritate ei trebuie să se pregatească pentru a concepe un copil, alegînd chiar momentul acestei conceptii după cele mai bune influente planetare. Cum au putut oamenii să coboare atît de jos pentru a lăsa hazardului un eveniment atît de important: conceptia unui copil? Aici trebuie cerut ajutorul Cerului, prezenta Ingerilor pentru a putea să atrageti un spirit puternic, luminos care va fi binefacator al umanitătii. Ei nu, se cere ajutorul alcoolului sau a mai stiu eu ce si deseori chiar, în acest moment barbatul se poartă ca un animal: el se poartă violent cu sotia sa care începe atunci sa nutreasca fata de el sentimente de dispret, de dezgust, de răzbunare. Cum sa ne mirăm apoi că un monstru apare?
Dar să vedem mai detaliat această problemă a conceptiei.
Pentru ca un copil să vină pe lume, trebuie ca tatăl sa-i dea germenul mamei, iar mama să aducă acest germen la maturitate. Se poate deci spune ca tatăl este creator, iar mama formatoare. Acest germen pe care il da tatăl este un rezumat, o condensare a propriei sale chintesente. Tot ceea ce el a trăit, tot ceea ce el trăieste, se exprimă aici, în germen. Deci, dupa modul său de a trai, tatăl dă un germen de o mai bună sau mai putin bună calitate.
V-am explicat deseori cum modul nostru de viata se înscrie, se înregistrează în noi, în cromozomii celulelor noastre. Fiecare celulă posedă o memorie. Nu serveste la nimic să jucati comedie în fata altora aratîndu-vă onesti, gentili, caritabili: ceea ce gînditi, ceea ce simtiti în forul vostru interior este ceea ce se înregistrează si se transmite prin mostenire din generatie în generatie. Iar dacă sunt boli, vicii care s-au înregistrat, odată transmise, mergeti să căutati profesori, scoli si medici pentru a vindeca copilul! Nimic nu mai este de făcut, este prea tarziu. Totul se transmite, iar dacă aceasta nu se manifestă la primul copil, se va manifesta la al doilea sau al treilea. Trebuie să întelegeti că natura este fidelă si veridică.Este deci o eroare de a crede ca ceea ce bărbatul dă femeii în momentul conceptiei este întotdeauna de aceeasi natură. Dacă un bărbat nu a lucrat niciodată asupra lui însusi pentru a se innobila si a se purifica, el va da mamei germenul unei fiinte foarte ordinare sau chiar al unui criminal.Nu va mira cresterea criminalitatii cu fiecare an?
Să luăm un exemplu; nu-l veti gasi poate prea poetic, dar cel putin este clar. Functiunea unui robinet este de a da apa, iar această apă poate fi murdară sau cristalina. Cel care întretine în mod continuu în el gînduri rele, sentimente rele, nu poate răspăndi decît apa murdară, pe cînd cel care nu înceteaza sa lucreze decît pentru bine, pentru lumină, distribuie apa cristalina, insufletitoare. Da, nu fiti mirati: germenul pe care barbatul il da femeii în momentul conceptiei este functie de gradul sau de evolutie.La fel cum sămînta plantată în pamant poartă în ea proiectul a ceea ce va fi arborele sau floarea, germenul pe care tatăl îl dă mamei poartă deci deja în el proiectul a ceea ce va fi copilul, facultătile sale, darurile sale sau, din contra, lacunele sale, tarele sale. Pe cînd mama, pe timpul celor nouă luni de gestatie, ea aduce materialele care vor servi realizării acestui proiect si aici la fel va pot revela lucruri extrem de importante si interesante.
Pe timpul celor nouă luni de gestatie, mama nu lucrează doar pentru formarea corpului fizic al copilului; fără stirea ei, ea lucrează asupra germenului pe care bărbatul i l-a dat creind conditii favorabile sau defavorabile dezvoltarii diferitelor caracteristici continute în acest germen. Si cum lucreaza ea? Si ea la fel, supraveghindu-si gîndurile, sentimentele, viata pe care o duce. Este ceea ce eu am numit galvanoplastie spirituală.
Voi începe prin a vă descrie procesul chimic al galvanoplastiei spirituale care, în aplicatiile sale spirituale, poate antrena consecinte de cea mai mare importantă pentru întreaga umanitate.
Se întroduc doi electrozi într-o cuva umplută cu o solutie de sare metalica - aceasta poate fi din aur, din argint, din cupru. Anodul, polul pozitiv, este o placa din acelasi metal ca si cel al sării dizolvate în cuva. Catodul, polul negativ, este un tipar în gutaperca acoperit de plombagina si reprezentand o figura, o moneda, o medalie. Cu ajutorul unui fir metalic, se leaga cei doi electrozi la cei doi poli ai unei baterii si se da drumul la curent: metalul continut în baie se depune atunci pe catod, pe cînd anodul, descompunandu-se, regenereaza lichidul solutiei. Putin cîte putin tiparul se acoperă cu metalul solutiei si se obtine, în functie de ceea ce se dorea, o imagine acoperită cu aur, argint sau cupru.
Dacă voi observati natura, veti constata ca acest fenomen al galvanoplastiei exista pretutindeni. De exemplu, în spatiu, planeta noastra, Pămîntul, care primeste numeroase influente ale altor corpuri ceresti, reprezintă polul negativ, catodul, principiul feminin; iar cerul, adică soarele si astrele, reprezintă polul pozitiv, anodul, principiul masculin. Între Pămînt si Soare (sau alt astru), se fac schimburi, deoarece există între ei o permanentă circulatie. Acesti doi poli sunt scufundati într-o solutie cosmica: eterul, fluidul universal care spală si inveleste toate corpurile ceresti. În fine, bateria, gratie careia se declanseaza circulatia, este Dumnezeu la care cei doi poli sunt legati.Atunci, sa presupunem că la catod, Pământul, se plasează un tipar, un graunte de exemplu; acest grăunte se găseste deci scufundat în solutia cosmică, iar cînd trece curentul emanat de la Dumnezeu, el provoacă fenomenul galvanoplastiei: materiile continute în solutie încep să se depună la catod, pe graunte, iar anodul (soarele sau alt astru), regenereaza solutia pe măsura ce grauntele creste. Fiecare graunte plantat în pămant atrage deci din eterul în care el se scaldă toate elementele care corespund naturii sale. Aceste elemente se depun pe grăunte si astfel el se dezvoltă după elementele pe care le-a atras.
Acest fenomen al galvanoplastiei se regăseste în femeia insărcinată, deoarece ea, la fel, poartă în ea grăuntele, electrozii si solutia. Grăuntele, este germenul viu pe care tatăl l-a depus în uterul ei, catodul; acest germen este o imagine: cateodată a unui betiv, a unui criminal sau a unei fiinte cu totul si cu totul obisnuite, alteori a unui geniu, a unui sfânt. De îndată ce femeia este însarcinată, un curent circulă între creierul său (anod) si germen. Creierul este într-adevăr legat la baterie: Sursa de energie cosmică Dumnezeu, de la care primeste curentul, iar acest curent circulă după aceea de la creier la embrion. În fine, solutia este sîngele mamei în care sunt scăldati anodul (creierul) si catodul (uterul), deoarece sîngele scaldă în mod egal toate organele si toate celulele;în el sunt dizolvate toate materiile: aur, argint, cupru etc.
Anodul, capul, furnizeaza deci metalul (gandurile) care va regenera sîngele. Germenul poate fi magnific, dar dacă mama pune în capul său gînduri de plumb (simbolic), ea să nu fie mirată dacă, mai tîrziu, copilul sau se va naste învelit în plumb, adică de o natură vicioasă, pesimistă, bolnavicioasă. Trebuie sa întelegeti că germenul nu este decît tiparul si admitînd chiar că acest tipar reprezintă o fată magnifică, dacă el este după aceea reprodus într-un metal urît, medalia pierde din valoare.
Să presupunem că o mamă cunoscînd legile galvanoplastiei decide să le utilizeze pentru a aduce copilul său pe lume. De îndată ce a primit germenul în uterul său (catodul), ea pune în capul său (anodul), o lamă de aur, adică gînduri si sentimente dîntre cele mai elevate. Circulatia se stabileste, iar sîngele care parcurge corpul aduce germenului acest metal superior. Copilul creste, învelit în aceste vesminte de aur, iar cînd se naste este robust, frumos, nobil, capabil de a învinge dificultatile, bolile si toate influentele rele.
Majoritatea mamelor nu-si dau seama de influenta stărilor lor interioare asupra copilului pe care-l poarta; dupa ce el se va naste ele vor începe sa se ocupe de el, ele îi vor da educatori, profesori, etc. Nu, după ce copilul se naste este deja prea tarziu, el este deja determinat! Nici un pedagog, nici un profesor nu poate transforma un copil cînd elementele pe care le-a primit în interiorul mamei sale sunt de o calitate inferioară.
Un învătător, un profesor pot să facă mult, dar doar pentru instruirea copilului. Ei nu pot să schimbe natura lui profundă.Doar un Maestru Inaltat poate intra in profunzimi dar si aici e vorba tot de parinti.Dacă natura profundă a copilului este defectuoasă, i se pot da cei mai buni educatori, el nu se va schimba. Oricare ar fi tratamentul pe care il faceti asupra plumbului, el rămane plumb; puteti să-l polizati, să-l lustruiti, să-l tăiati pentru a-l face sa strălucească, în cîteva minute dupa aceea el se întunecă din nou, deoarece este plumb. Trebuie să faceti un copil din aur si nu din plumb. Deoarece chiar dacă el trebuie să trăiască în cele mai rele conditii, un astfel de copil va rămîne incoruptibil, pentru că esenta sa este pură.Întelegeti acum care este importanta pentru femeie de a plasa în capul său gînduri luminoase. Gratie acestor gînduri, germenul care creste în ea va absorbi în fiecare zi aceste materii pure si pretioase si astfel ea va da într-o zi un artist remarcabil, un savant luminat, un sfînt, un mesager al lui Dumnezeu. Mama poate face mari miracole deoarece ea posedă cheia fortelor vietii.
Mama mea mi-a povestit că atunci cînd ea m-a conceput si mai tîrziu cînd ea m-a purtat, ea a făcut-o cu gîndul de a mă consacra lui Dumnezeu. Se pare chiar că preotul care m-a botezat era atît de fericit în acea zi încît s-a îmbătat pentru prima dată în viata (de obicei el nu bea niciodată). El a spus apoi ca dacă s-a îmbătat, se pare într-adevăr că din cauză că as fi fost un copil diferit de altii si a făcut o profetie referitor la mine, dar nu sunt obligat să v-o spun. Dupa aceea, crescînd, am devenit un mic snapan: v-am povestit cum furam mere de la un vecin si aprindeam focuri în hambare. Dar aceasta nu a durat mult timp, deoarece germenii depusi în profunzime sunt cei care ramîn, celelalte nu sunt decît moduri de a fi superficiale care nu durează.
Dar nu vreau să spun că, deoarece mama mea m-a consacrat lui Dumnezeu, sunt o fiinta extraordinară. Se pot consacra copiii în serviciul lui Dumnezeu, dar nu se stie în ce grad se vor situa ei în ierarhia servitorilor. Mamele nu o stiu în mod sigur si eu nu cred ca mama mea a stiut-o. Deci, faptul că ea m-a consacrat cerului nu vrea să spună nimic asupra elevatiei mele personale. Multi crestini au fost consacrati de mama lor, dar ei răman în bisericile lor fără a avansa mult. Ceea ce este sigur doar, este ca părintii lor au cerut ca în ei să existe o mica scânteie. Iar dacă se suflă asupra acestei scântei, ea poate deveni un foc intens, dar o scânteie nu este nimic dacă voi n-o alimentati. Pentru ca ea sa crească, nu trebuie să încetati să-i aduceti lemne, simbolic si să suflati deasupra.
Este un fapt foarte cunoscut că, pe timpul sarcinii, multe femei sunt pradă unor dorinte bizare, unor impulsuri necontrolate pe care ele nu le-au resimtit niciodată pîna atunci; dar ceea ce nu se cunoaste este cauza acestor fenomene iar eu o sa v-o spun. Femeia însărcinată este deseori vizitată de entitati răufacatoare care doresc să ia parte mai tîrziu la viata copilului. Ele imping deci mama să se conducă într-un asemenea mod încît galvanoplastia să se producă în ea în cea mai mare dezordine, ceea ce va permite mai tîrziu acestor entităti să intre la acest copil, să vină si să plece din sufletul său si să se hrănească prin el. Este posibil să vă dati seama foarte repede.
În general, toti copiii care se apropie de mine mă iubesc mult, dar s-a întîmplat de trei sau de patru ori ca unii dîntre ei să fugă de mine si nimeni nu întelegea motivul. Dar eu întelegeam, pentru că toate aceste fenomene ale vietii sunt foarte clare pentru mine. Părintii erau adînc mîhniti, nefericiti iar eu eram obligat să-i explic mamei: "iată, pe timpul gestatiei, în mod sigur v-ati permis anumite lucruri si ati atras entitati care nu cereau decît să rămînă lînga copil, pentru a profita de el. Aceste entitati sunt aici, asteptand momentul favorabil pentru a se manifesta. Dar ele simt în mine un inamic, deoarece ele stiu ca dacă acest copil întra sub influenta mea, eu le voi alunga: prin atitudinea mea, prin vointa mea, prin emanatiile mele, prin tot ceea ce eu dau copilului, ele vor fi expulzate. (De altfel, eu nu fac decît aceasta, eu înlocuiesc anumite entitati prin altele, aceasta este placerea mea... Si eu la fel, vedeti voi, am plăcerile mele!) Si atunci aceste entitati încearcă să îndepărteze copilul vostru de prezenta mea." Dar eu, eu nu mă dau bătut si cum îi iubesc mult pe părinti, mă decid să-i ajut: fac o muncă specială si putin timp dupa aceea, acelasi copil care fugea de mine, se precipită spre mine pentru a mă imbrătisa.S-a întîmplat chiar uneori sub ochii vostri, nu-i asa?
Pe tot timpul gestatiei, mama trebuie sa vegheze să-si fereasca copilul. În mod constient, prin gîndire, ea trebuie să creeze în jurul lui o atmosferă de puritate si de lumină pentru a-l pune la adăpost de atacurile entitatilor răufacătoare, dar si, pentru a putea lucra în colaborare cu sufletul care se va încarna.Deoarece contrar la ceea ce gîndesc unii, nu pe timpul gestatiei sufletul întra în corpul copilului. Este adevărat că în uterul mamei, copilul trăieste, inima sa bate, el se hraneste, dar sufletul său nu a patruns înca în corpul său, el nu întra în el decît în momentul nasterii, odată cu prima sa respiratie. Pîna atunci, el stă în apropierea mamei si lucrează în colaborare cu ea la constructia diferitelor sale corpuri (fizic, astral, mental, emotional...). În general mama nu-si dă seama de această muncă, deoarece ea nu este destul de sensibilă, nici luminată. Dar ea, chiar dacă nu poate vedea acest suflet, ea poate cel putin să-i vorbească, să-i adreseze rugăciuni, spunandu-i: "Iată, îti voi da cele mai bune materiale, te voi ajuta, dar încearcă si tu, să aduci cutare sau cutare calitati pentru ca, copilul să fie un artist, un filozof, un savant sau un sfînt".
În momentul în care mama pronuntă cu toată iubirea sa aceste cuvinte care sunt puternice, care sunt magice, ea emană deja anumite particule, iar spiritul copilului care trebuie să se încarneze le ia ca materiale pentru a-si construi diferitele corpuri. Copilul, el însusi nu posedă nimic, el primeste toate materialele de la mama sa. De aceea, dandu-i-le, ea trebuie sa fie foarte constientă si prin gîndurile si sentimentele sale, să nu-i dea decît particulele cele mai luminoase, cele mai pure.
Toate aceste fenomene ale lumii invizibile sunt necunoscute de majoritatea oamenilor. Dar este tocmai rolul Invătămîntului, de a va face sensibili la toată această lume subtilă, impalpabilă, dar reală, mai reală decît realitatea insăsi. Gratie lui veti deveni mai constienti, mai atenti la toti curentii care vă influentează, la toate prezentele care vă înconjoara. Aceasta constiinta este cea care vă face capabili să lucrati pentru bine.Bărbatii si femeile nu trebuie niciodata să uite că, copiii pe care îi vor avea într-o zi vor reflecta într-un mod sau altul, propriul lor mod de a gîndi si de a trăi. Deoarece tot ceea ce se petrece în capul sau inima omului se realizeaza mai devreme sau mai tîrziu; fiecare din gîndurile sale, fiecare din dorintele sale, în momentul în care apar în el sunt vii, iar copilul care vine exista deja în capul sau inima tatălui sau mamei. Deci, dacă crescînd copilul vostru devine un inger care va ajută, este pentru că el era o idee magnifică pe care ati conservat-o în voi pe timp de ani de zile, o idee care s-a încarnat acum în copilul vostru si care, prin el, continuă să vă ajute. Dar dacă acest copil nu va provoaca decît necazuri, să stiti că este încarnarea unei idei criminale pe care la fel, ati alimentat-o.
Un copil care se naste, nu se naste din nimic, iar dacă voi mă întrebati pentru ce motiv copilul vostru s-a născut, vă voi raspunde "pentru ca voi să stiti ceea ce aveti în capul vostru", copilul este oglinda voastra, el nu este niciodata vinovat pentru ceea ce face sau spune. Astfel bărbatii si femeile învată să se cunoască: prin copiii lor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu