Oamenii sunt atat de bucurosi de nefericirea lor. Ma si intreb uneori: daca toata nefericirea lor ar disparea, ce s-ar face? Ar fi atat de lipsiti de ocupatie incat pur si simplu si-ar lua viata.Si stiu din proprie experienta ca, daca ii ajuti sa iasa din necaz, a doua zi vor reveni cu altceva. Ii ajuti sa iasa din chestia aceea, si au deja alta, ca si cum ar exista o predilectie profunda spre nefericire. Scot ceva din asta; este o investitie si o rasplata.
Care este investitia? Investitia este ca, atunci cand pantoful nu ti se potriveste pe picior, atunci cand te strange, simti mai mult ca existi. Cand pantoful se potriveste perfect, pur si simplu te relaxezi. Daca pantoful se potriveste perfect, nu numai ca uiti de picior, ci si eu-l dispare.Oamenii tensionati isi iau haine stramte.
Nu poate exista niciun “eu” cu o constiinta plina de beatitudine – e imposibil! Numai cu o minte nefericita poate exista “eu”; “eu” nu este nimic altceva decat o combinatie a tuturor necazurilor noastre. Asa incat, daca sunteti cu adevarat pregatiti sa abandonati “eu-l”, numai atunci necazurile voastre vor disparea. Altminteri, veti crea in continuare noi necazuri. Nimeni nu va poate ajuta, pentru ca va aflati pe o cale care este autodistructiva, autodefetista.
Mergeti inauntrul vostru si cercetati si veti vedea ca toate necazurile voastre exista pentru ca le oferiti sustinere. Fara sustinerea voastra, nimic nu poate exista. Deoarece le consacrati energie, exista; daca nu le consacrati energie, nu pot exista.Si cine va sileste sa le consacrati energie? Chiar si atunci cand sunteti tristi, este nevoie de energie, pentru ca fara energie nu puteti fi tristi. Pentru ca fenomenul tristetii sa aiba loc, trebuie sa-i consacrati energie.De aceea dupa tristete va simtiti atat de istoviti. Ce s-a intamplat? In depresia voastra nu faceati nimic, erati pur si simplu tristi – de ce va simtiti atat de istoviti si secatuiti? Ati crede ca ati iesit din tristete plini de energie, dar nu este asa.
Toate emotiile negative necesita energie, ele va secatuiesc. Si toate emotiile pozitive si atitudinile pozitive sunt generatoare de energie; ele creeaza mai multa energie, niciodata nu va secatuiesc. Daca sunteti fericiti, dintr-odata intreaga lume se revarsa spre voi cu energie, intreaga lume rade impreuna cu voi.Oamenii au dreptate atunci cand spun: “Cand razi, lumea intreaga rade impreuna cu tine. Cand plangi, plangi de unul singur.” Atunci cand sunteti optimisti, intreaga existenta continua sa va ofere mai mult, pentru ca, atunci cand sunteti fericiti, intreaga existenta este fericita impreuna cu voi. Nu sunteti o povara, sunteti o floare; nu sunteti o stanca, sunteti o pasare. Intreaga existenta se bucura pentru voi.
Cand sunteti asemenea unei stanci si stati nemiscati in tristetea voasta, alimentandu-va tristetea, nimeni nu este alaturi de voi. Nimeni nu poate fi alaturi de voi. Atunci pur si simplu se naste o falie intre voi si viata. Atunci, orice ati face, trebuie sa va bazati numai pe sursa voastra de energie. Ea va fi istovita. Va irositi energie, sunteti secatuiti de propriile prostii.Insa cert ca, atunci cand sunteti tristi si pesimisti, veti simti egoul mai mult. Atunci cand sunteti fericiti, extaziati, extatici, nu veti simti egoul. Cand sunteti fericiti si extatici, nu exista eu. Sunteti inlantuiti cu existenta, nu rupti de ea; sunteti laolalta. Cand sunteti tristi, maniosi, lacomi, miscandu-va doar inauntrul vostru si bucurandu-va de ranile voastre si privindu-le iar si iar, jucandu-va cu ranile voastre, incercand sa fiti niste martiri, exista o falie intre voi si existenta. Ati fost lasati singuri, si acolo veti simti “eu-l”.Si, cand simtiti acel eu, intreaga existenta parca v-ar fi dusmana. Nu pentru ca v-ar fi cu adevarat dusmana; pare sa fie astfel. Daca simtiti ca toata lumea va este inamica, va veti comporta intr-un asemenea fel incat toata lumea trebuie sa fie dusmanul.
(Extras din “Emotiile si sanatatea”, Osho, Pro Editura si tipografie)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu