Fila 208 : Vampirismul energetic pe intelesul tuturor

 

    Avem in jurul nostru un invelis energetic – aura – menit sa ne protejeze impotriva atacurilor energetice din afara. Un om calm, cu sufletul linistit si impacat, are un invelis energetic intact, sanatos, fara portiuni subrezite sau sparturi. Cind sufletul este insa nelinistit, cind omul traieste in fiecare zi emotii negative – ura, furie, iritare, invidie (pizma despre care se vorbeste si in scrierile crestine) etc. – aura il slabeste, se subtiaza, apar fisuri care se largesc, deschizind acces vampirilor energetici, ca si bolilor si nenorocirilor de tot felul.

    La fel cum scoarta copacului trebuie sa ramina intacta pentru a feri copacul de fel si chip de paraziti, tot asa si aura noastra este menita sa ne protejeze, sa ne apere. De aceea, este indicat sa  eliberam emotiile negative, sa ne pastram calmul si ne vom mentine aura intacta, ferind-o de fisuri, ceea ce ne va face intangibili la atacurile din afara.

     Este bine sa stim ca, deoarece functia aurei si cea a scoartei copacului se aseamana - amindoua protejeaza, in calitate de invelis, corpul fiintei vii, om sau copac -, aura poate fi refacuta apelind la ajutorul scoartei arborilor. Scoarta corespunde misiunii lui Saturn, care ne educa spiritul, il intareste, ii fortifica sistemul nervos; astfel capatam tarie de caracter, fermitate. 

      Pentru a ne intari aura, vom imbratisa arborele care ne reprezinta si vom bea decoct din scoarta copacului preferat.

     Vampirismul energetic este o ocupatie nu tocmai inofensiva. Influentarea oamenilor la un asemenea nivel al campului este cu mult mai dificila decat ne putem inchipui. Vampirismul inseamna nu doar furtul unei anumite cantitati de energie, incalcarea invelisului campului si crearea conditiilor pentru pierderile ulterioare de energie dar si prejudicierea structurii fine a campului care poate duce la deformarea liniilor karmice ale destinului, sanatatii, psihicului. Dupa un furt masiv de energie apar devieri psihice. Omului care incepe sa se foloseasca de energia altuia i se inchid canalele de comunicare cu Universul iar el este nevoit sa ia din ce in ce mai multa energie. Astfel pot aparea boli grave si chiar moartea. Inceputul acestui proces sta in egoismul exacerbat manifestat in ganduri, emotii sau fapte, in neintelegerea unitatii lumii. Aceasta blocheaza canalele de legatura cu cosmosul si provoaca o cadere energetica. Acest proces e greu de oprit. El condamna copiii “vampirului” la niste boli grave intrucat acestia se nasc cu canalele de legatura cu Universul inchise si atunci fie ca sunt supusi vampirismului fie ei insisi vor deveni vampiri si vor continua ruinarea propriului suflet.

     Cum procedeaza oamenii care au nevoie de energie? Ei infurie, chinuie victima, cauta diferite mijloace de a subjuga omul pentru ca a lua de la unul egal tie e complicat. E mai usor sa iei de la acela pe care l-ai subjugat.

   De ce devine omul sadic? Parintii sai au renegat comuniunea cu lumea, au renegat inaltele sentimente ceea ce a dus la inchiderea completa a canalelor care-I unea cu Universul. A inceput degradarea si destramarea structurilor campului. Energia nu putea fi procurata din alta parte decat de la oameni. Daca este vorba de un copil, acesta incepe sa-si irite mama, s-o necajeasca. Ea incepe sa tipe in permanenta, se infurie si ii cedeaza energie. Copilul isi bate joc de colegii de joaca, ii jigneste, chinuie animalele, rade si isi bate joc de cei varstnici in scopul obtinerii energiei. Prin urmare provocarea de chinuri fizice si spirituale unui alt om este una din formele de vampirism.

    Putini cunosc cat de grava e pedeapsa pentru vampirism si cat de putine sunt sansele de a iesi din aceasta situatie. Unul din mijloacele spirituale de aparare impotriva unui om certat cu regulile eticii, care incearca sa fure energie il constituie rugaciunea pentru ca aceasta constituie in acelasi timp si un ajutor pentru corectarea deformatiilor structurilor sale spirituale. “Rugati-va pentru cei ce va blestema si binecuvantati-i pe cei ce va urasc.”

      Atat noi cat si ceilalti putem intretine sau lua rolul de “vampiri “Vampirismul este o “boala” care produce leziuni intr-unul din corpurile energetice – umane.Cand acesta este perturbat, nu se mai receptioneaza raspuns prin sentimente la impulsurile superioare. Asa apare nevoia de hrana energetica , de preluare de energie de la ceilalti; uneori acesta este insesizabila, dar se poate agrava – urmarile fiind destul de grave, atat pentru el, Vampirul energetic, cat si pentru Victima/e.Acestia sunt de obicei pacienti cu tulburari de personalitate sau apartinand unui anume context socio-cultural.Solutia este sa evitati certaretii care nu-si pot exprima sentimentele negative decat in forma conflictuala; exista indivizi care au o mica disputa cu ridicat de voce cel putin 1/zi. Nu este normal!  

     Cum ii recunoastem:

- dupa gradul de epuizare pe care ni-l produc.

- nu ne aduce nimic, ne regreseaza, si ne pericliteaza echilibrul emotional.O persoana care a fost victima unui vampir energetic, prezinta urmatoarele simptome:

- oboseala acuta – in cazul unor atacuri repetate, starea de oboseala devine cronica, iar persoana atacata simte nevoia unei odihne prelungite.

- vlaguire – se simte o lipsa acuta de energie. Persoana in cauza devine vampir energetic involuntar.

- nervozitate – stari de enervare fara motiv aparent.

- dureri de cap

- ameteli

- greturi

- lipsa poftei de viata

- pierdere temporara de memorie – acest simptom, apare intr-o faza mai avansata

- in unele situatii – aritmie cardiaca  

     Profile vampirice:

Lamentosii cronici:

- ne vampirizeaza deoarece cererea lor de afectiune este fara sfarsit si noi suntem incapabili sa o satisfacem sau sa o facem sa evolueze, in timp ce ei ne investesc cu rolul de SALVATOR – chiar daca nu avem nici capacitatea si nici dorinta.

- acesti eterni nemultumiti/vaicareti ne pun in situatia frustranta, de a rata oferirea unui sfat, deoarece in realitate ei nu sunt in starea de spirit pentru a ne primi sfatul, ei doar vor sa se descarce, sa ia energie...

Dependentii:

- ei ne cer constant dovezi de dragoste, ne solicita pentru oricare mica decizie, agatandu-se de noi ca niste copii; ei ne pun in pozitia de parinti si ne pun pe umeri o responsabilitate coplesitoare. Cum vrem sa ne luam distanta, ne si invadeaza culpabilitatea.Dependentii considera persoana de langa ei intregul lor univers si o epuizeaza cu solicitarile lor.

Hipersensibilii:

- sensibilitatea lor exagerata ne obliga sa avem tot timpul grija : totul devine subiect de justificare, totul este susceptibil sa provoace o drama. Ne condamna la un self-control permanent – ce stres!

Conflictualii:

   Pentru ei rezolvarea problemelor trece prin agresivitate, ceea ce nu ii costa nimic, de vreme ce conflictul este modul lor specific de functionare, este starea lor de spirit.Ei nu cunosc si nici nu inteleg existenta unei stari de pace. In schimb, acest tip de relatie este bogat in emotii pentru persoana agresata, care va iesi goala de aici!

Cei in afara legii:

    Rolul lor si teritoriul lor nu sunt niciodata clar definite, ceea ce obliga la o renegociere nesfarsita. Cum regulile nu sunt stabilite odata pentru totdeauna, fiecare trece prea usor in terenul celuilalt.Ei nu functioneaza dupa regulile stabilite si tot ce fac considera ca este normal.

Solutii: 

- sa invatam sa punem limite, sa tragem granite, pentru a nu ne lasa inghititi de catre celalalt.Astfel riscam sa ne supunem patologiei celuilalt si sa devenim victima sa si apoi sa ne afundam in agresivitate si ranchiuna.

De regula sa ne indoim total de rolul nostru de SALVATOR!

     Adeseori ii putem ajuta pe cei din jurul nostru, dar prea rar ii putem salva!

      A lua rolul de salvator este mai degraba un semn al slabiciunii Ego-ului.Atunci cand ne creste nervozitatea, se impun doua intrebari:

- sunt eu oare persoana care trebuie sa se ocupe de aceste probleme?

- trebuie eu sa fiu persoana care ajuta sau eu trebuie sa-mi vad de lectiile mele?

       In oricare dintre cazuri, cel mai bun semnal de alarma sunt emotiile noastre: sentimentul de nefericire-frustrare este semnul ca trebuie sa punem stop!

       Terapeutul, de obicei, recomanda ruperea totala si imediata (macar pentru un timp) a cordonului care se afla intre cei doi. Si abia aici incepe problema.Cel care este vampir energetic va simti revolta donatorului de a-l alimenta. Daca din punct de vedere fizic, vampirul energetic era sanatos si donatorul bolnav, se ajunge – invariabil la colaps sau asa pare. (Unul se simte bine si unul e bolnav! ) – Unde-i logica?Ruperea legaturilor patologice, dintre cei doi, provoaca automat dezechilibru la vampirul energetic, trezind protest activ energetic la el (sigur, depinde si de stadiul “bolii vampirice”).

       Secretul eliminarii acestui comportament este sa invatam sa iubim si sa daruim mai mult decat sa asteptam de la altii; astfel vom primi o uriasa cantitate de energie din Univers.

       Un vechi proverb spune:”Daruind vei dobandi”. Darul suprafiresc se reflecta asupra-ti, se intoarce la tine ca un bumerang, ca o raza de lumina proiectata de oglinda si te va implini. Vei fi fericit si implinit cu tine insuti si astfel pregatit sa daruiesti din nou.

      Relatiile personale sunt pentru noi un set inepuizabil de teste si totodata profunde lectii de intelegere. Poate ca nimic nu ne solicita mai mult generozitatea si intelepciunea ca o relatie  – amoroasa, profesionala, amicala, filiala – orice implica a fi fata-n-fata cu cineva. Orice relatie personala ne atinge fiinta la toate nivelurile: fizic, emotional, mental, energetic, spiritual. Interactiunea la nivel energetic este rareori constientizata. Desi, in permanenta are loc un schimb de energie intre noi si cei din jurul nostru, ce poate lua forme cu atat mai dramatice cu cat suntem implicati mai profund intr-o relatie. Dar un schimb masiv de energie se poate face si in intalniri absolut accidentale si de o durata extrem de scurta. Din pacate, cel mai adesea, nu in avantajul ambelor parti.

      Arta de a relationa constructiv nu ne-a fost niciodata predata. Nimeni nu ne-a explicat ce se intampla cand doua fiinte umane intra in legatura, ce schimburi subtile se produc inainte de prima strangere de mana, inainte de primul zambet sau de prima privire incruntata.

      Inainte de orice, doi oameni stabilesc mai intai un contact energetic. Chiar daca se afla la mare distanta, simplul gand indreptat catre o anumita persoana ne poate pune in legatura energetica cu ea. Iar aceasta legatura, desi pare inefabila, lipsita de consistenta, creeaza sau intareste matricea unei posibile relatii. Prin canalele energetice avem posibilitatea  de a predetermina story-ul unei legaturi. Pentru ca in permanenta exista un circuit energetic intre noi si cei din jurul nostru, orice emotie, gest, cuvant, actiune sau atitudine se traduce in energie care vine spre noi si este emisa de noi.

      Cand traim un disconfort pierdem energie, cand suntem multumiti castigam energie.

     Cum pierdem energie in cazul unui conflict?

    Intr-un conflict, nelinistea pe care o traim tulbura campul nostru energetic. In functie de natura conflictului (sentimental, competitie de valori, concurenta profesionala, confruntare temperamentala etc.) “ancorele” acestor tulburari se fixeaza in diverse zone ale acestui camp energetic. In cazul in care conflictul este mentinut multa vreme, apare riscul materializarii unor boli, corpul nostru suferind un dezechilibru energetic cronic.

Sunt arhicunoscute cateva moduri de furt energetic, cel mai adesea hotii fiind persoanele apropiate: parinti, sefi, soti, etc. Furt de energie prin:

- critica: o resimtim ca invalidanta, negare a valorii noastre, respingere a identitatii sau a conditiei in care ne punem prin gesturile, cuvintele si atitudinile noastre ce sunt criticate – genereaza sentimente de rusine si regret ce saboteaza stima de sine.

- interdictia: atinge libertatea de expresie, ne limiteaza manifestarea, ne induce senzatia unui pericol asupra caruia n-am cazut de acord ca ar exista, neaga afirmarea libera a temperamentului, opreste libera initiativa

- interogarea: hartuieste printr-o investigatie indiscreta ce reclama subordonare prin raspuns – orice intrebare induce presiunea raspunsului, creaza senzatia obligatiei de a satisface curiozitatea celuilalt pentru a beneficia de acceptarea persoanei

- indiferenta: ignorarea resprezinta un mod subtil de a lua energie prin crearea unei prezente “goale” pe care celalalt simte nevoia s-o umple aratand interes pentru starea persoanei ce joaca rolul dezinteresatului, al neparticipantului

- plangerea: creeaza presiunea salvarii, ascultarea fiind o buna forma de a oferi energie; poate sugera responsabilitatea sau obligatia ascultatorului de a sustine sau ajuta persoana ce se plange ( vaicareala)

     Cum ne putem apara de hotii de energie?

   In primul rand sa nu devenim obiectul atitudinilor de mai sus. Sa devenim constienti ca toate certurile, necazurile si frustarile oamenilor au ca scop aprovizionarea cu energie.Aceasta se petrece la nivel subtil, rareori fiind constienti cei implicati.Intelegand natura profunda a acestor manifestari putem zambi cand se incearca antrenarea noastra in conflice, barfe, vaicareli, judecati, etc.Persoanele din jurul nostru arareori constientizeaza ca prin comportamentul lor hartuie energetic pe cei de langa ei. Adeseori parintii dispun de energia copiilor lor fara sa vrea. Asta nu inseamna sa inceteze a-si mai corecta copilul cand acesta greseste. Ci doar sa invete s-o faca fara a induce copilului sentimente negative, sa o faca cu detasare, fara a manifesta suparare.

      In relatia de dragoste adeseori cedam energie fara sa ne-o ceara nimeni. Nu este responsabil celalalt pentru faptul ca am pus la dispozitia sa o cantitate apreciabila din forta si vitalitatea noastra. Nici nu-si da seama, apoi, ca dispune de ea simtindu-se bine. Este responsabilitatea noastra sa invatam sa ne mentinem integritatea energetica. Cand ne pierdem tonusul fara ca cineva sa ne agreseze? De exemplu, atunci cand asteptam infrigurati si plini de griji ca partenerul sa vina acasa dupa cateva ore de intarziere. Orele de asteptare agitata ne-au consumat energia. Pe care vom incerca sa o recuperam. Cum? Prin metodele de mai sus: interogare, indiferenta, plangere, cearta. Chiar daca suntem justificati in a cere explicatii este importanta atitudinea pe care o avem. Dar nu putem avea o atitudine constructiva daca in sufletul nostru ne simtim folositi, indepartati, ignorati, respinsi sau desconsiderati (si cum am putea sa ne simtim altfel cand ne-am obisnuit ca starea noastra de bine sa depinda de cantitatea de apreciere si atentie primite de la partener?). Nimic mai fals si ca atare si starile de spirit care sunt traite de partenerii care au asteptari.Tonul ne va trada teama sau furia. Iar aceasta atitudine neconstructiva constituie la randul ei un atac energetic la adresa celuilalt, ea indicand modul in care operam in relatie, pozitia fata de partener la acel moment. In mod normal, partenerul se va apara atacand la randul lui sau ignorandu-ne.Si totul a inceput… de la felul in care am interpretat intarzierea – traducand-o in atac la adresa noastra, desconsiderare, lipsa de iubire. Noi proiectam asupra partenerilor de viata frustrarile noastre, lipsa de iubire de sine.Semnificatia pe care am dat-o gestului partenerului creeaza in mintea noastra un scenariu. Asteptarea infrigurata amplifica acest scenariu. Si cum iubitii sunt legati prin fire invizibile, cel mai probabil partenerul va simti de pe drum tensiunea care s-a creat. Poate fara sa-si dea seama, va amana momentul intoarcerii acasa sau soseste (desi iubeste persoana care il astespta) manifestand o iritare inexplicabila. Si jocul poate continua prin cearta, acuzatii, indiferenta, regrete.Si asa unii se imbata, altii se refugiaza la alte femei.Cand oamenii devin constienti de REALITATE jocurile inconstiente si murdare inceteaza.Partenerii devin constienti de frumusetea vietii si au controlul asupra starilor de spirit.Devin Creatori...

      De unde ne luam energia fara sa ii „vampirizam” pe cei din jur?

       Fiecare om se naste cu rezerve suficiente de energie pentru a trai. Daca uneori insa ne permitem luxul de a o risipi in conflicte, emotii sau ganduri negative, ce ne pun pe minus, atunci trebuie sa invatam sa generam la loc energia de care avem nevoie.Sunt cateva solutii in acest sens :

- rugaciunea, meditatia - rugaciunile de multumire au rezultate.Oamenii sunt invatati sa ceara ceva prin rugaciune.Cand cerem ceva prin rugaciune punem de fapt in evidenta ceea ce nu avem.Si cream conditii sa primi tot mai putin.Cand cerem ceva consideram ca meritam mai mult si il judecam pe Dumnezeu de ce nu ne-a dat.Universul este astfel conceput ca nu primim niciodata mai putin decat meritam.

- bucuria: este o sursa uriasa de energie – rasul, seninatatea, multumirea calma a propriei vieti ne ofera in permanenta vitalitate

- exuberanta, minunarea, incantarea si incitarea pe care le aduc intalnirile frumoase, proiectele care ne inspira, evenimentele ce ne anima

- iubirea: cea mai pura, mai inalta si complexa forma de energie, cu puterea cea mai mare de a crea - vorbim aici de iubirea neconditioanata, care este si singura forma de iubire autentica...

- generozitatea: actul daruirii, al comuniunii create de oferire, ne aduce instantaneu inapoi (prin bucuria celui ce primeste) energia pe care am dat-o si ceva in plus datorita fericirii pe care am generat-o

! aici se arata cat de important este sa multumim cand am fost ajutati si de asemenea sa ajutam atunci cand persoana si-a formulat dorinta de a primi ajutor (verbal sau in alta forma) altfel nu se genereaza o reactie autentica de recunostinta; recunostinta nefiind utila orgoliului donatorului ci smereniei demne a celui ce primeste.

     "Biocimpul uman reprezinta o interferenta de cimpuri energetice, care este influentata atit de energia cosmica, cit si de energia pamintului, a mediului inconjurator. Despre schimbul de energii si asa-zisul "vampirism" energetic, ne-a vorbit terapeutul iesean Sorin Balan, specialist in terapia cu biocimp: "Vibratiile locului variaza dintr-o zona in alta, fiind benefice sau perturbatoare. Avem in vedere izvoarele subterane, nodurile retelei Hartman, morminte nemarcate. Pamintul pe care calcam emite vibratii cu ritmuri diferite, influentind starea noastra de spirit. De exemplu, sint locuri care predispun la meditatie, oferind o liniste a mintii, a gindurilor. Noi, oamenii, fiind sisteme deschise, odata ajunsi intr-un alt spatiu geografic, ne acordam in mod instinctiv cu vibratiile locului. Pentru aceasta, fiecare consuma energie – pentru a cobori si pentru a ridica ritmul vibrator al propriului corp energetic". 

     Cert este ca, spune dl Balan, oamenii percep vibratiile cadrului natural si ale atmosferei vibratorii locale: "De exemplu, la Manastirea Sihastria-Neamt, unde au vietuit parintii sihastri si nu s-a mai mincat carne de 450 de ani, aceste vibratii patrund in biocimpul uman ca un curent placut, inaltind fiinta, imprimind fericire si beatitudine. Intensitatea maxima a acestor energii benefice se simte in biserica, in timpul Sfintei Liturghii". Acelasi lucru se percepe in prezenta oamenilor buni, care au energii pozitive in aura. Dintre acestia, unii au avut experienta celor mai inalte energii, prin practicarea Rugaciunii lui Isus, numita si Rugaciunea Inimii, in acord cu viata de schivnic. Prin structura lor sufleteasca, oamenii sint predispusi la schimburi energetice: "Energiile se schimba intre oameni atunci cind ei pornesc o discutie dar chiar si fara comunicare, stind la o distanta de ordinul metrilor. De obicei, transferul se face inconstient dar poate fi controlat sau oprit prin autosugestie sau inchizind circuitele degetelor de la miini si picioare. Energia trece de la donator la acceptor si invers dar de o calitate inferioara, avantajat fiind doar acceptorul. Pulsul de energie buna primita foloseste insa pentru o perioada scurta de timp. In acest caz, rezolvarea consta in corectarea biocimpului, reechilibrarea aurei, reeducare catre incarcarea cu energie cosmica sau de la natura, asa cum a fost programat omul initial". 

      Dar exista si schimburi violente. Unii oameni "vampirizeaza" involuntar pe cei deschisi la suflet, darnici, intr-un timp foarte scurt, chiar si daca ii desparte un perete: "Senzatiile percepute de acceptor pot fi o stare generala de bine, de usurare a durerilor, incalzire, cascat, furnicaturi, limpezirea mintii. Donatorul simte incalzire asociata cu stari neplacute in diferite zone ale corpului, durere, furnicaturi in picioare sau miini, senzatie de rece in picioare, greata si golire a plexului solar, somnolenta, senzatie de nisip in ochi, irascibilitate, tuse repetata. Acest schimb de energie incepe de la corpurile subtile spre circuitul intern – corp fizic. Schimbul trebuie intrerupt cind se ajunge la durere in zona rinichilor, unde este sediul energiei ancestrale, dozata la nastere pentru intreaga viata. Uneori, organismul dezechilibrat nu reuseste sa mobilizeze propria energie si sa acopere minusul de energie dintr-un organ cu excesul de energie din altul, omul in cauza luind energie de la un semen de-al sau. Necorectarea dezechilibrului va conduce la un comportament energetic reflex, mai dificil de rezolvat". 

     Schimb de energie, spune dl Balan, este si fenomenul "deochiului". Acesta se poate explica prin trecerea unei energii de calitate inferioara spre aura copilului mai putin protejat (in general spre cei cu aparare slabita) in momentele de uimire, mirare, cind este deschisa poarta spre subconstient, moment in care energiile devin mobile. Ascultarea necazurilor cuiva predispune, in schimb, la curatirea aurei persoanei care se destainuie pe seama nivelului vibratoriu al celui care asculta: "Acest lucru se simte la spovedanie. Dupa marturisire la preot, oamenii simt ca li s-a luat ceva de pe suflet si au o stare de bine. In acest caz, stratul sapte (aflat la exterior) din aura celui care asculta – preotul – din auriu devine auriu cu pete bleumarin sau bleumarin cu pete aurii. De asemenea, prin rugaciunile unui preot sporit se usureaza si unele blesteme cazute pe unii oameni, parte din necuratenie fiind purificata trecind prin inima celui care se roaga, unde filtrul este sentimentul de iubire neconditionata". 

      Schimburile de energie intre oameni sau intre om si mediu sint inevitabile si necesare. Spre deosebire de cele involuntare, in transferurile constientizate, autoprotectia nu este cea mai buna solutie, pentru ca ea ar putea conduce, treptat, la izolare de ceilalti oameni si chiar de mediu. In unele situatii dam, iar in altele primim energie, fie ca aceasta este "buna" sau "rea". Important, spune dl Balan, este sa cultivam aceasta energie prin dragostea fata de natura si fata de semenii nostri."

       Acest material aduce o perspectiva diferita asupra relatiilor inter-umane si are darul de a ne trezi pentru a intelege modul subtil in care acestea functioneaza de fapt.Solutia nu este sa fugim din calea "agresorilor" ci sa constientizam ca suntem fiinte de Lumina, sa ne bucuram ca ne putem primi energia necesara, sa multumim Tatalui si sa trimitem ganduri de bine spre toti ceilalti pe ideea faca-se voia ta Doamne.Cand suntem in mijlocul unei situatii din cele prezentate mai sus, sa constientizam cum vine o ploaie de Lumina si Iubire care trece prin tot corpul, ca niste lasere, ne protejeaza, ne curata, ne vindeca, ne inalta si se duce ca bine si spre cei din jur.Energia IUBIRII si LUMINII, natura Creatorului, nu intra in conflict cu nimeni si cu nimic.Ea purifica tot, curata tot, inalta tot.

       Cu Lumina si Iubire,

Fila 207 : IERTAREA este CALEA

Am ales calea iertării, pentru că numai ea desface rana în cleştată de timp. Când nu există timp, nu există rană. Desprinde-te de trecut şi vei fi liber de reproşuri, resentimente şi nemulţumiri. E simplu, nu-i aşa?

Timpul face ca rana să pară reală. Face ca moartea să pară reală. Face ca toate schimbările din viaţa ta să pară reale.

Şi totuşi, nimic din toate acestea nu e real.

Dacă măcar pentru o clipă ai putea să nu mai fii în timp - şi te asigur că poţi - ai înţelege ce înseamnă mântuirea. În acel moment atem poral, nimic din ceea ce ai făcut sau ai spus nu mai înseamnă nimic. In acel moment, nu mai ai nimic: nici trecut, nici viitor, nici identitate. Exis tă doar clipa fiinţării pure. momentul non-separării. al nejudecării.

Aceasta este clipa în care tu sălăşluieşti tot timpul, fără s-o ştii. Închipuie-ţi: eşti deja în Cer şi nu o ştii!

Eşti în Cer. dar Cerul nu este de acceptat pentru tine. Cerul nu oferă suport ego-ului tău, planurilor şi visurilor tale. Cerul nu te susţine în luptele tale pentru putere. În lecţiile tale şi nici măcar în procesul tău de iertare. Nu e nevoie de iertare în Cer. „De ce nu?”, ai putea întreba. Deoarece în Cer nimeni nu este vinovat! Nici unul dintre cei care sălăş luiesc în momentul prezent nu a comis vreo crimă şi nu a gândit vreun gând greşit.

Cerul nu oferă sprijin melodramei tale despre crimă şi pedeapsă, despre păcat şi mântuire.In Cer. nimic nu trebuie îndreptat. În această clipă nu există nimic ce are nevoie de reparaţie.

Aminteşte-ţi aceasta şi eşti în împărăţie.

Tu crezi că ajungi în Cer, fiind „bun”. Dar nu există doi printre voi care să fie de acord asupra a ceea ce înseamnă să fii „bun”. Să fie, deci, de mirare că „harta drumurilor” spre Cer este o păcăleală?

Unii dintre voi au o atitudine mai luminată. Ei cred că e în regulă dacă fac greşeli, dar că trebuie să fie mântuiţi de păcatul lor; că trebuie să se lepede de vechile obiceiuri şi să înţeleagă că eu am murit pentru pă catele lor!

Astea-s pur şi simplu prostii, dragi prieteni!

Vă întreb, de ce aş muri eu pentru păcatele voastre? Nu eu le-am comis! Presupun că gândiţi că eu sunt un tip mărinimos, că sunt atât de „bun”, încât să vă absorb ca un burete păcatele, fără a fi afectat de ele. Şi atunci suntem cu toţii în regulă, nu-i aşa?

Da, dar suntem oare? Voi credeţi acum că mântuirea voastră de pinde de mine. Şi ce se întâmplă, dacă nu v-o ofer? Mă veţi răstigni din nou? Sau vă veţi pune capăt zilelor? Este acesta modul vostru de a de monstra că totul este în regulă?

De fapt, ceea ce spun eu este cu totul altceva. Da, totul e în regu lă, dar nu într-un viitor îndepărtat sau printr-un act de credinţă din partea voastră. Fotul e în regulă acum, tară a fi nevoie ca voi să îndreptaţi ceva sau ca eu să îndrept ceva.

Dacă vrei să înţelegi asta. e nevoie să practici procesul iertării. Ori de câte ori gândeşti că cineva a greşit sau că ceva e greşit, iartă-te pe tine însuţi pentru că gândeşti acest gând. Ori de câte ori gândeşti că te afli în greşeală, iartă-te pe tine însuţi pentru că gândeşti acest gând.

Spune-ţi: „Acest lucru pare a fi greşit, dar aşa să fie oare? Probabil că există ceva aici la care trebuie să mă uit, ceva ce nu vreau să văd. De asta gândesc eu că este greşit, pentru că nu vreau să mă uit la el.”

Fii dispus să priveşti lucrurile pe care îţi vine să le condamni.

Aceasta este calea cea mai rapidă de a-ţi demonta vina.

Orice sau oricine ţi se pare că nu ar fi in regulă nu face decât să-ţi arate ceea ce ţi se pare că nu e în regulă cu tine însuţi. Aceasta este vina ta. frate al meu. Ai face bine să te uiţi la ea. căci. altfel, ea va continua să-ţi dirijeze viaţa.

Încetează de a mai încerca să faci ca iluziile să fie adevărate.

Încetează de a mai încerca să-ţi justifici judecăţile. Asta îţi va adânci doar convingerea că eşti separat de alţii.

Îndrăzneşte. Asumă-ţi un risc adevărat. Dă-ţi seama că ceea ce te deranjează nu e altceva decât propria ta vină. Contemplă ceea ce te de­ranjează şi iartă-te pentru că ai luat totul prea în serios. Numai o per soană vinovată ar lua atât de în serios ceva din lumea voastră nebună. Ai de iertat doar o singură persoană în călătoria ta - şi aceea eşti tu însuţi.

Tu eşti judecătorul, tu eşti juraţii. Şi tu eşti prizonierul.

O ne-sfântă treime, desigur!Destinde-te, prietene.

Tot ceea ce ţi se pare că le-ai făcut altora nu este decât o formă de autopedepsire. Tu eşti cel ce trebuie să trăiască cu vina, nu ei.

Cu cât te simţi mai vinovat, cu atât te vei chinui mai mult. Proiectând vina asupra altuia şi chinuindu-l, nu faci decât să mai adaugi la po vara vinei pe care o porţi. Singura cale de ieşire din acest labirint al fricii este practica iertării.

Iartă tot ce crezi că este greşit, iertându-ţi ţie însuţi faptul că ju deci. Contemplă fiecare judecată pe care o emiţi cu compasiune pentru tine însuţi şi pentru persoana pe care o judeci. Nu-ţi justifica judecăţile şi astfel, nu vei face ca iluziile tale să fie reale.

In clipa prezentă, frica, judecata şi aşteptările sunt date la o parte. Trecutul şi viitorul sunt aduse în clipa de acum. Şi. astfel, există numai acest moment şi modul tău de acum de a‑l privi.

Şi dacă îl vezi cu frică, te uiţi direct la frica ta. Şi dacă îl vezi cu judecată, te uiţi direct la judecata ta. Şi, atunci când îţi ierţi frica şi jude cata, ele dispar din calea ta. Şi nu mai priveşti printr-un geam înnegrit. Convieţuieşti lejer cu ceea ce este.

Iertarea este calea, pentru că numai ea desface rana încleştată de timp! Unde nu există timp, nu există rană.

Nu eşti vinovat de nici un păcat, doar crezi că eşti. Şi atâta vreme cât crezi asta, vei avea nevoie de iertare. Este singura cale de ieşire din iluzia ta autoimpusă.

Crezi, în mod eronat, că poţi răni pe altul şi că acesta te poate răni pe tine. Acestea sunt gândurile care conduc lumea ta.

Şi, astfel, ai venit aici ca să vezi toate efectele convingerilor şi credinţelor taie şi să recunoşti, în sfârşit, că ele nu sunt adevărate. Dacă unul singur dintre voi ar putea fi rănit, dacă întregimea voastră ar putea fi compromisă sau prejudiciată de suferinţă sau moarte, atunci lumea voastră ar fi inaccesibilă Cerului şi toate gândurile voastre criminale ar goni furioase prin întreaga eternitate. Lumea voastră ar fi o lume întune cată şi de nemântuit. Ştiu. câteodată pare adevărat. Dar nu e adevărat acum şi n-a fost nici în timpurile cele mai întunecate.

Lumea voastră, viaţa voastră, gândurile voastre nu au fost nicio dată dincolo de atingerea Cerului, pentru că Cerul este aici şi Cerul este acum.

Tu vezi ceea ce alegi să vezi, căci întreaga percepţie este o alege re. Şi când încetezi să impui înţelesurile tale asupra a ceea ce vezi. ochii tăi spirituali se vor deschide şi vei vedea o lume liberă de judecată, stră lucind în frumuseţea ei nesfârşită.

Cătuşele pământului vor cădea şi vei fi liber să te înalţi la locul tău printre stelele cele mai strălucitoare. Acolo, tu vei privi în jos spre pă mânt, aşa cum fac eu acum. şi vei spune cu compasiune: .Acolo am um blat şi eu când mi-era teamă şi am învăţat să păşesc prin toate fricile mele. Este un loc sfânt, un loc unde fiecare duşman a devenit prieten şi fiecare prieten un frate şi un învăţător. O ŢARĂ SFÂNTĂ, unde visul morţii şi cel al separării au luat sfârşit. Simt călătoria pe care am făcut-o ca pe un privilegiu şi sunt fericit că am venit, în sfârşit, acasă.”

Atunci vei şti că nu trebuia să faci călătoria, pentru ca să fii mân tuit. Ai ti putut rămâne acasă, fară să-ţi fi întinat inocenţa. Dar dacă nu ai fi făcut călătoria, nu ţi-ai fi cunoscut inocenţa, aşa cum o cunosc eu. şi cum o cunoaşte Tatăl nostru/Mama noastră.

Îngerii care nu au căzut din graţie nu pot fi niciodată co-creatori cu Dumnezeu, pentru că ei nu sunt capabili de creaţie conştientă.

Ca să creezi conştient, trebuie să-ţi înţelegi creaţia.

Şi, ca să-ţi înţelegi creaţia, trebuie să te alături lor şi să trăieşti ex perienţa călătoriei lor.

Asta ai făcut tu, prietene. Deci, bine ai venit acasă! Călătoria ta prin păcat şi moarte te-a făcut să fii imaculat, exuberant.

Dar şi cei care au făcut ei înşişi călătoria varsă lacrimi de bucurie

  Paul Ferrini - Iubire fara conditii

Fila 206 : In cautarea FERICIRII...(poveste reala)

- Va sa zica ai venit pentru fericirea vesnica - intreba Sf.Petru.
- Da - ii raspunse spiritul proaspat destrupat.
- Ai gresit adresa - continua Sf.Petru, cu un zambet ambiguu in jurul gurii.
- Stati… nu-i aici raiul? - intreba omul nostru, proaspat trecut prin granita mortii.
- Ba da - ii raspunse Sf.Petru.
- Jos pe Pamant mi s-a promis ca aici voi primi in dar, fericirea vesnica.
- Ne pare rau, ai fost informat gresit.
- Am fost informat gresit?! Dar preotul imi zisese ca daca ma rog regulat, daca indeplinesc cele zece porunci, voi ajunge in Rai si voi fi fericit vesnic!
- Esti in Rai, esti binevenit, dar trebuie sa mananci din merindele tale: sa traiesti fericirea pe care ai adus-o de pe Pamant.
- Nu este corect: pe Pamant n-as putea zice ca am fost fericit…
- Ne pare rau…
- Si nu se poate sa primesc aici fericirea?
- Ne pare rau: nu.
- De ce nu?
- Fiindca asa e regula.
- Care regula?
- Cea instituita de Tatal.
- Nu pot sa cred ca Tatal este atat de crud!
- Pai nu e crud.
- Nu e?
- Nu.
- Dar cum asa?
- Tatal a instituit urmatoarea regula: fiecare trebuie sa-si construiasca propria sa fericire.
- Cum adica?
- Simplu: asa cum un culturist isi cladeste muschii, tot asa cel care cauta fericirea, trebuie s-o construiasca singur.
- Nu mi se pare corect!
- Treaba ta.
- Totusi, ce pot face acum?
- Poti sa te duci inapoi, deoarece corpul tau se afla inca in stadiul mortii clinice.
- Bine si ce fac daca merg inapoi?
- Exersezi fericirea.
- Exersez fericirea? Si cum fac asta?
- Trebuie sa gasesti propriile tale metode. Cei mai multi incearca prin iubire. Poti sa-ti indrepti iubirea spre Tatal. Sau spre o fiinta draga tie. Dar poti sa exersezi si iubirea de sine.
- Iubirea de sine… n-am inteles-o niciodata…
- Iti pot explica prin functionarea inimii biologice. Iti amintesti probabil ca inima pompeaza sange in trei directii: are un circuit care alimenteaza partea corpului care se afla mai jos de inima, un alt circuit care iriga tot ce se afla mai sus decat inima, si un al treilea circuit prin care trimite sange in propriile sale tesuturi.
Vezi, functionarea inimii este simbolul modului in care este indicat sa-ti administrezi energia si iubirea. Circuitul de jos nu este altceva decat iubirea directionata spre oameni. Circuitul de sus este simbolul iubirii prin care poti comunica cu fiintele mai evoluate decat tine, incluzand Tatal Ceresc. Iar cel de-al treilea circuit, cel prin care inima asigura energia necesara propriei sale functionari, este iubirea de sine.
Cand ajungi sa constientizezi razele iubirii care ies din inima ta, poti sa redirectezi o parte din ele spre tine insuti.
Este indicat sa pastrezi proportiile definite de inima ta biologica. Prin circuitul mare, cel care porneste spre partea de jos a corpului, trimiti energie si iubire spre toti ceilalti. Prin circuitul mic, cel care porneste in sus, comunici cu fiintele mai evoluate decat tine - cu ingeri, arhangheli, heruvimi, serafimi, si asa mai departe. Fii sigur ca vei primi de la ei mai mult decat reusesti sa oferi lor. Si ai dreptul si la cel de-al treilea circuit, ca sa poti functiona si tu…
- Oh, ce simplu e!
- Da, e simplu ca buna ziua!
- Si ce-mi mai recomandati, ce sa fac cand ajung jos?
- Incearca sa identifici ce anume iti produce bucurii reale. Incearca sa largesti aceasta lista. Bine, iti recomand sa te tii in limita bunului simt. Daca o treci, risti sa-ti strici fericirea. Si exerseaza cele trei tipuri de iubire, cele trei circuite ale inimii.
Si inca un lucru: incearca sa zici “Te iubesc” cat mai des, dar intotdeauna din toata inima.
- Deja ma simt fericit!
- Ma bucur pentru tine! Insa totusi m-as bucura daca te-ai duce inapoi si ai exersa acolo jos, ca sa vii fortificat aici sus, cand iti vine randul.
- Va multumesc - ma simt atat de fericit!
- Fericirea ta e si fericirea mea si iti multumesc pentru ca mi-o dai - incheiase Judecatorul.
Spiritul destrupat se umplu de incredere in viitor si plonja inapoi in corpul sau aflat pe cearsaful alb al clinicii de reanimare.
Aparatele electrice conectate la corpul sau incepusera sa semnalizeze reaparitia vietii. Incet, se auzi un oftat, ca o adiere de vant. Tiptil-tiptil, inima incepea sa bata. Electrocardiograma desena o curba tot mai armonioasa. Ochii pacientului nu se deschisesera inca, dar pe fata lui se asternu o liniste divina.
Doctorii rasuflasera usurati. Se gandisera la marea minune: viata. Un pacient reintors din inalt valora pentru ei cat un nou-nascut.
- Tipul, mai mult ca sigur a invatat ceva, acolo Sus - zise unul dintre doctori.
- Pai da… nu cred ca s-a intors datorita electrosocului, ca imi pierdusem increderea in el, la un moment dat - adauga un alt halat alb.