“
Eu sunt CALEA, adevărul şi viaţa.” [v. Ioan 14,6] Iisus.
Este bine să lăsăm deoparte orice supărare, prejudecată şi pretenţie. Această atitudine ne permite să primim mai multă energie şi informaţie si de o calitate mai bună.
SINTEZĂ
Când Iisus îşi îndeamnă ucenicul să lase morţii să-şi îngroape morţii ne arată că în starea normală viaţa trece pe lângă noi ca şi cum am fi adormiţi, pentru că pentru conştiinţa obişnuită trecutul este timpul real, iar prezentul este doar trecerea de la trecut la viitor, este doar o trecere momentană. Trecutul este real şi la fel şi viitorul, dar prezentul este ireal pentru conştiinţa obişnuită.
Când ne trezim numai prezentul este real. Trecutul e ca un bloc şi dacă ne ducem la aspectele mai puţin bune din trecut le transferăm prin rezonanţă în viitor. Viitorul este cu atât mai frumos cu cât trăim mai armonios fiecare clipă. Cu cât trăim mai armonios în prezent cu atât se armonizează şi trecutul şi viitorul…
Această lucrare se bazează pe cercetările care se fac. Dacă ar fi un singur caz s-ar putea crede că este o întâmplare. Dar acestea se repetă. Cei cu care lucrez ajung să se transforme în peste 95% din cazuri ceea ce indică un fenomen care trebuie cercetat. Gradul de transformare al fiecărei persoane este în funcţie de cât reuşeşte să se deschidă cu sufletul pentru a primi energia Întregului. Din acest motiv Iisus le spune tuturor “Credinţa ta te-a vindecat”. Şi soarele vine până lângă geam dar pentru a intra în casă trebuie să dăm draperiile deoparte…şi cu cât le dăm mai mult deoparte cu atât poate intra mai bine… Transformarea nu prezintă nici un risc întrucât sistemele proprii ale fiecărei persoane se autoreglează, în funcţie de modelul divin din fiecare. Rolul meu este de catalizator ca să se poată întâmpla lucrurile.
Alchimia este ştiinţa transformării lucrurilor în aur, în această substanţă perfectă, incoruptibilă. În gândirea oamenilor aurul este simbol pentru spiritul pur. Alchimia spirituală semnifică transformarea fiinţelor umane… transformarea calităţilor noastre inferioare, precum frica, ignoranţa, vrăjmăşia şi ruşinea, în cele mai preţioase lucruri care există: iubire şi împlinire. Ajungem să trăim în prezent şi să ne bucurăm tot mai mult de fiecare clipă. Starea normală este de bine, de sănătate, de bogăţie. Noi trebuie să ne înălţăm cu sufletul spre Dumnezeu pentru a o putea trăi.
Soluţia alchimică a fost căutată de foarte mult timp. Dar aurul poate fi cumpărat şi cu bani.
În aceste condiţii alchimia spirituală este mult mai importantă pentru că un suflet frumos nu poate fi cumpărat cu toate bogăţiile din lume.
Alchimia spirituală are ca efect şi alchimia corpului. Cercetările confirmă că se produc transformări chiar şi la nivel de ADN, creşterea imunităţii sub influenţa gândirii şi mai ales trăirii frumoase, că celulele comunică şi prin intermediul undelor… Acestea reconfirmă ceea ce se face si prin intermediul meu.
Corpul este format din miliarde de celule. Ele intră în diverse combinaţii până formează corpul. Şi noi suntem o parte din ceea ce numim Întreg sau Creaţie Divină. Menţionez că aşa cum ne arată Iisus prin intermediul tuturor Dumnezeu Tatăl, Întregul, este cel care face lucrarea. În cazul meu observ cum influenţa alchimică se bazează în primul rând nu pe realizarea unui anumit lucru, ci pe simpla existenţă. Este suficient să-i verific parametrii unei persoane, sau să discut cu altcineva despre ea şi să înceapă procesul de îmbunătăţire a parametrilor, de armonizare. Viaţa este o şcoală a creşterii armoniei sufletului cu Dumnezeu. Îmbunătăţirea stării de sănătate şi a viitorului sunt o rezultantă a acesteia. Împreună cu cei de care mă ocup suntem pe o cale directă.
Cercetările pe care le fac confirmă că influenţa este profundă. Această influenţă, îmbunătăţirea sănătăţii şi a viitorului, se transmite şi spre cei apropiaţi – neamuri şi prieteni – dar în primul rând spre copii şi nepoţi. Aceasta demonstrează încă odată că toţi suntem in legătură, că formăm un tot.
Cca. 95% din cei care ajung la mine sunt ajutaţi. Nu pot fi ajutaţi cei care nu vor sau nu pot să se deschidă cu sufletul pentru a primi energia Întregului pe care-l numim Dumnezeu. Este stimulată, în primul rând, regenerarea naturală a sistemului uman şi numai în caz de urgenţă se intervine clasic medical. Potenţialul de regenerare naturală este mult mai mare decât ne putem imagina. Consider că este important să fie o colaborare cât mai bună intre terapeuţi şi medicina clasică.
Acestea toate pot fi privite şi din punct de vedere ştiinţific şi din punct de vedere religios. Ştiinţa şi religia sunt două puncte din care vedem acelaşi Întreg.
1. O SCURTĂ PREZENTARE
Fiecare dintre noi suntem potenţial şi copii lui Dumnezeu aşa cum ne arată şi Iisus.
Fizica cuantică ne arată că prin creierul uman se procesează cca 400 miliarde biţi de informaţie pe secundă din care noi suntem, în medie conştienţi de numai cca 2000. Aceasta confirmă ceea ce ne spune Iisus de 2000 ani. Trăim ca nişte computere virusate – de griji, compătimiri, judecăţi, ataşamente, neacceptări, nemulţumiri şi sufocaţi de toate informaţiile, care credem că ne ajută, dacă nu ne putem detaşa de ele…
Iisus îi spune ucenicului care-şi cere voie să-şi îngroape tatăl şi apoi să-l urmeze să „lase morţii să-şi îngroape morţii”. Lui Nicodim îi spune că „pentru a intra în Împărăţia Cerurilor trebuie să se nască a doua oară.” Altădată ne spune că „pentru a intra în Împărăţia Cerurilor trebuie să redevenim copii.” De fapt Iisus ne spune că trăim în trecut şi în viitor şi prea puţin în prezent. Pe vremea lui Iisus se trăia în medie în prezent cca 3%. Din acest motiv el le spunea „morţi”. În prezent credem că ştim mai multe, dar această cunoaştere, dacă nu ne putem detaşa de ea şi s-o folosim numai când avem nevoie de ea, ne îndepărtează şi mai mult de starea de a fi „vii”, de trăirea în prezent, trăirea în prezent fiind în medie de cca 1,4% …
Sunt mulţi care caută. Unii simt că nu găsesc ceea ce au nevoie şi caută în continuare, alţii nici măcar nu-şi dau seama că prin căutarea lor se îndepărtează de obiectivul esenţial al vieţii fiecăruia…
Aşa cum se ştie de pe vremea dacilor pentru a se vindeca corpul trebuie să se vindece întâi sufletul.
Ceea ce fac împreună cu cei cu care “lucrez” este o şcoală practică pentru creşterea armoniei sufletului nostru cu Dumnezeu şi Creaţia Divină, manifestată şi prin starea de linişte şi de bine a sufletului. Ea ne ajută şi să conştientizăm şi că fiecare suntem şi „copiii lui Dumnezeu”, aşa cum ne arată şi Iisus şi să trăim tot mai frumos şi această stare.
Se poate „lucra” individual sau în grup. Peste 90% „se lucrează„ de la distanţă. Se lucrează prin terapii colective la Buzău, Bucureşti, Constanţa şi Mangalia. Şedinţe individuale se pot face în Arad sau când sunt în celelalte zone cu cei din acele zone pentru cei care doresc să se lucreze şi direct cu ei.
Încă de la prima şedinţă reuşim să trăim tot mai frumos în prezent şi să ne bucurăm tot mai mult de fiecare clipă. Ea este echivalentă şi cu „a doua naştere” şi are ca efect şi luminarea viitorului, şi îmbunătăţirea stării de sănătate. Se observă că starea de armonie se transmite şi spre cei apropiaţi şi spre ceilalţi oameni în funcţie de cât e de deschis fiecare cu sufletul pentru a putea primi.
Încă de la prima şedinţă (chiar şi de la distanţă) se activează şi centrii de energie din centrul palmelor mai puternic decât la tehnica radiantă şi la reiki şi se poate ocupa fiecare şi de menţinerea şi îmbunătăţirea stării proprii de sănătate.
Fiecare avem puse de Dumnezeu în noi minuni. Fiind în legătură cu cei cu care încep să lucrez, rolul meu, şi al oricărui maestru spiritual, este „de catalizator” pentru ca aceste minuni să poată fi folosite, pentru a ne menţine şi îmbunătăţi starea de sănătate, să trăim tot mai frumos în prezent şi să ne bucurăm tot mai mult de fiecare clipă…
2. DESPRE AUTOR
Absolvirea facultăţii de Energetică mă ajută să înţeleg mai bine Omul şi Întregul din care facem parte pentru că totul este energie şi informaţie.
Faptul că am lucrat în cercetare ştiinţifică m-a ajutat să-mi formez un stil riguros de cercetare şi în „terapie”. Faptul că s-a reuşit de unul singur, lucrând în cercetare, să obţin rezultate mai bune decât marile institute bucureştene care se ocupau de aceleaşi probleme mi-au dat încredere şi „nelimitare” şi în ceea ce urma să fac ulterior …
Îmi place să mă prezint prin ceea ce percep alţii despre mine.
Primul care a văzut ce se face şi prin intermediul meu a fost un preot şi profesor la o facultate de teologie şi care îi explica altui preot că ceea ce se face prin intermediul meu este “chirurgie cu lumină pe suflet – se făcea şi în vechime prin oameni aleşi…”.
La începerea activităţii la SETRAS Deva, acum mulţi ani, mi-au solicitat o caracterizare.
Pentru că prefer şă mă caracterizeze alţii am rugat-o pe Elena I. să mi-o facă. Ea a perceput de Sus că prin intermediul meu se face “…armonizare în cauzal…” şi vedea rolul meu de “catalizator”. Mesajul primit de Elena I. este prezentat integral in continuare:
„Lumina sacră ce lucrează prin Ioan poate fi denumită terapia întregului – este darul Divin trimis acum pentru omenire.
Terapia întregului (holistică) este terapia viitorului fiind cea mai înaltă treaptă de armonizare a fiinţei umane, deoarece ea atinge nu numai efectele ci în special cauzele – lucrează pe cele trei corpuri, spiritual, sufletesc, fizic, armonizându-le şi unindu-le într-un tot unitar.
Această terapie ridică gradul de conştientizare (de trezie) a omenirii dirijând-o către fuziunea cu sinele divin din ei şi astfel cu întreg universul.
Un alt aspect preţios al terapiei este că la un nivel elevat spiritual, ea lucrează la dizolvarea nodurilor informaţionale genetice ale subconştientului ceea ce duce la eliberarea generaţiilor viitoare de încărcătură karmică (păcatele neamurilor) ce o purtăm din generaţie în generaţie.
Condiţia de bază pentru a percepe şi beneficia de această terapie sacră este deschiderea totală către darul Divin ce vi se oferă, eliberaţi de teamă, judecată, prejudecăţi lăsând divinul din voi să primească şi să se unească cu graţia Divină ce coboară peste voi şi armonia divină va fi armonia fiinţei voastre.
Amin, Elena I.”
Văd cum Tatăl îşi face tot mai puternic lucrarea şi prin intermediul meu… în fiecare an crescând potenţele de cca 10 ori… Şi eu mă minunez uneori ce frumos îşi face Tatăl lucrarea…
3. BAZE ŞTIINŢIFICE
Sunt tot mai multe cercetări care pun bazele ştiinţifice ale acestei alchimii.
Cercetările ruseşti privind ADN ul uman arată cum cromozomii vii funcţionează exact ca şi computere holografice. Acestea demonstrează că şi ADN ul se transformă sub influenţa cuvintelor, a muzicii, a gândurilor.
Celulele comunică între ele şi prin unde. Fizica cuantică confirmă influenţa gândirii şi mai ales a simţirii noastre şi asupra noastră şi a celor din jur. Dar ne arată şi că nu este suficient să gândim pozitiv. Cu cât transformările sunt mai profunde cu atât efectele sunt mai importante. Este demonstrat că şi un gând pozitiv are ca efect creşterea imunităţii şi mobilizarea resurselor interne ale organismului pentru rezolvarea problemelor proprii.
Cercetătorul japonez Massaro Emoto reuşeşte să demonstreze influenţa cuvintelor, a muzicii, a gândurilor şi imaginilor până şi asupra structurii apei, prin fotografierea acestei structuri … şi noi suntem cca. 70% apă.
4. NE PUTEM ASEMĂNA ŞI CU UN COMPUTER HOLOGRAFIC
Credem că suntem formaţi din oase, muşchi, …, că suntem solizi. Dacă ar fi să luăm tot ceea ce credem că este solid în noi, respectiv nucleele şi electronii atomilor, nu am umple măcar o nucă. Fizica cuantică arată că nici măcar nucleele atomilor nu sunt solide, când sunt când nu sunt, ca şi cum ar trece dintr-un plan în altul, deci nu sunt solide, noi fiind în întregime energie şi informaţie…
Este dovedit că până şi un gând bun are ca efect, după câteva ore, creşterea imunităţii.
Cercetările ruseşti arată că cromozomii se comportă ca şi computere holografice, fiind influenţate de modul de a gândi, simţi… Dacă „cărămizile” de bază ale corpului nostru se comportă astfel înseamnă că şi sistemul uman se comportă ca un computer holografic cu performanţe superioare. Conştientizarea şi ca un computer holografic ne ajută să ne înălţăm mai uşor.
Fizica cuantică arată că creierul uman procesează cca 400 miliarde biţi de informaţie pe secundă din care e conştient, în medie, doar de cca 2000 biţi de informaţie. Această performanţă redusă este pentru că trăim aşa cum funcţionează un calculator virusat. Virusurile cele mai importante sunt:
- neacceptările;
- nemulţumirile;
- trăirea în trecut şi viitor şi mai puţin în prezent;
- grijile;
- judecarea propriei persoane şi a celorlalţi;
- orgoliul;
- autocompătimirea şi compătimirea;
- ataşamentele…
Când ajungem la „starea normală de funcţionare”, în urma „devirusării”, avem şanse să scăpăm de orice boală, ne putem bucura tot mai mult de fiecare clipă şi se face tot mai frumos lucrarea Întregului şi prin intermediul nostru.
5. CE ESTE ALCHIMIA SPIRITUALĂ?
Alchimie spirituală semnifică transformarea fiinţelor umane… transformarea calităţilor noastre inferioare, precum frica, ignoranţa, vrăjmăşia şi ruşinea, în cele mai preţioase lucruri care există: iubire, iluminare, fericire şi împlinire.
Abia când ajungem să ne bucurăm merită cu adevărat să trăim. Pănă atunci chiar dacă am ajunge să avem toate bogăţiile de pe pământ şi să fim cei mai grozavi artişti, sportivi… care este rostul tuturor dacă nu ne putem bucura?
Paşii alchimiei, care încep de la naştere şi duc în cele din urmă la transformarea totală, au fost parcurşi atunci când o persoană a trecut dincolo de limitări, a aruncat toată teama şi a descoperit spiritul pur din interiorul său.
Adevărata alchimie este înlăuntrul nostru. Maestrul este un agent catalizator.
5.1 Alchimia spirituală – o iniţiere
Atunci când încep să lucrez cu cineva este ca o iniţiere…
Este mult mai importantă energia şi informaţia pe care o primeşte direct sufletul celui cu care lucrez, fără cuvinte, când lucrăm împreună, decât toate informaţiile transmise la nivel conştient.
Şi informaţiile pe care le primiţi prin această lucrare sunt vii, lucrează cu sufletul celui care le citeşte. Efectul vizualizării „Terapiei colective de la Iaşi 2008” este de cca 4 ori mai mare decât în cazul citirii. Efectul aceloraşi informaţii când lucrez direct cu cineva este în medie, de cca. 20 ori mai mare decât când le vizualizăm.
5.2 Se poate realiza?
Întrebarea este corectă. Transformarea alchimică este realizabilă, chiar dacă ceea ce se realizează este atât de important încât pare imposibil. Ea este posibilă pentru mulţi, fiecare având în noi elemente minunate care prin înălţare se pot manifesta, dar deocamdată este mai greu de înţeles şi de practicat. Cât şi cum depinde de fiecare. Pentru a se putea realiza poziţia cea mai bună este să fim cu sufletul deschis, să lăsăm să se desfăşoare totul în ordinea firească „facă-se voia Ta”, în limbaj religios, sau „om trăi şi om vedea”…
În prezent o văd posibilă la cca 4% dintre români, procent în continuă creştere. La mine se ajunge, în general, din prieten în prieten şi din neam în neam, pentru că prin intermediul sufletului fiecăruia din cei cu care încep să lucrez se transmite această armonie şi spre cei apropiaţi lor. Prin ceea ce se face prin fiecare dintre noi se deschide calea pentru a ne putea urma şi alţii tot mai uşor.
Deşi este important şi ceea ce discutăm în transformarea alchimică este mult mai important suportul de energie şi informaţie pe care-l primeşte fiecare, prin intermediul sufletului, direct de la sursă, de la Dumnezeu Tatăl, când lucrăm împreună.
Deşi pare abstract, tot ce prezint este viu. Important este ca cei care citesc aceste materiale să fie cu sufletele deschise pentru a primi acest suport de energie şi informaţie. Caut în continuare să prezint informaţiile într-un mod cât mai accesibil pentru toţi.
Cei cu care lucrez direct sunt ajutaţi mai mult prin suportul pe care-l primesc pe calea înălţării. Este posibil şi pentru cei cu care nu lucrez direct să ajungă la această alchimie (e adevărat că pentru destul de puţini, din acest motiv pare teoretic).
Soluţia este foarte simplă pentru fiecare să verifice dacă poate beneficia şi el de alchimia spirituală. Dacă citind această lucrare sau materiale postate pe blog sau vizionând videoclipuri de pe blog vă simţiţi mai liniştiţi, mai bine şi/sau simţiţi căldură, sau simţiţi cum se reduc durerile pe care le aveaţi acestea sunt semne că puteţi beneficia de alchimia spirituală.
6. CE ESTE VIAŢA?
Corpul nostru este format din miliarde de celule care intră în diverse combinaţii până formează corpul. În mod similar fiecare dintre noi suntem o parte din Creaţia Divină, din Întreg. Aşa cum arată şi dr. Janine Fontaine corpul fizic reprezintă cca 5 – 10 % din ceea ce este omul, restul fiind energie şi informaţie de vibraţie mai înaltă(suflet, spirit…). Prin intermediul acesteia suntem în legătură cu întreaga creaţie şi în primul rând cu cei apropiaţi nouă: copii, neamuri, prieteni … Pentru a ne înţelege mai bine suntem asemenea unui copac ale cărui rădăcini, trunchi şi prima parte a crengilor sunt formate din corpurile subtile prin care suntem legaţi mai puternic de Dumnezeu şi corpul fizic, care este tot energie şi informaţie dar de vibraţie mai joasă, este vârful crengilor.
Toate formele de viaţă sunt sisteme de energie, care transmit semnale şi vibraţii. Noi – corpul nostru fizic, emoţional, mental şi spiritual – suntem câmpuri de energie în mişcare, cu toţii rezonând şi vibrând la propria noastră frecvenţă de vibraţie unică şi transmiţând unde de energie.
Viaţa este o şcoală a creşterii armoniei sufletului nostru cu Întregul, cu Creaţia Divină, cu Dumnezeu Tatăl. În parabola fiului rătăcitor Iisus ne descrie călătoria de la perfecţiunea inconştientă, prin imperfecţiunea aparentă şi „rău”, până la perfecţiunea conştientă. Fiecare trebuie să ne urmăm propria cale. O credinţă devine eliberatoare numai prin experienţă proprie.
Indicatorul nivelului de armonie este bucuria. Iisus ne arată că Dumnezeu este Lumină şi Iubire.
Trebuie să fim în contact cu corpul, să-l iubim, să fim conştienţi de el, să ştim mereu ce e cu el.
7. CE ESTE BOALA?
Starea normală este de bucurie continuă ca de copil, de armonie perfectă cu Întregul. Orice stare de dizarmonie este stare de boală şi creează încetiniri ale funcţionării pe subtil şi ulterior pe fizic. Şi un gând de vibraţie joasă are ca efect reducerea imunităţii. Bolile şi necazurile sunt semne ale insuficientei armonii între sufletul nostru şi Întreg.
Deşi medical clasic bolile sunt grupate sub diferite denumiri, din punct de vedere energetic şi informaţional fiecare suntem în felul nostru şi fiecare boală este diferită de celelalte.
Ori de câte ori apare o boală, cu până la şase luni înainte de a se manifesta pe corpul fizic sunt transmise continuu semnale. Schimbările apar mai întâi în sistemul energetic şi informaţional şi apoi se manifestă în corpul fizic.
8. CARE SUNT CAUZELE BOLILOR?
Toxicitatea din gândurile negative, emoţiile negative nerezolvate, poluanţi, gunoaie, hrană necorespunzătoare etc., afectează câmpurile de energie ale corpului.
Expunerea repetată sau prelungită la stres eliberează substanţe chimice hormonale, cum ar fi cortizonul, colesterolul şi adrenalina, care slăbesc sistemul imunitar şi cresc riscul apariţiei de cheaguri de sânge şi a întăririi arterelor. Stocarea de emoţii negative în corpul fizic creează blocaje de energie care, în caz că sunt nerezolvate, vor conduce la distrugere şi boală.
Consider că toate bolile sunt ale sufletului. Una din principalele cauze ale bolilor este orgoliul. Cel orgolios nu se poate conştientiza ca parte a Întregului si ca efect nu-şi poate primi corespunzător energia şi informaţia de care are nevoie.. Aceasta creează dificultăţi sufletului chiar şi după plecarea din această viaţă.
9. NE PUTEM VINDECA…
Ne putem asemăna şi cu un copac în care rădăcinile, trunchiul şi prima parte a crengilor este format din corpul subtil şi vârful crengilor este corpul fizic (corpul fizic fiind în medie cca 7% din ceea ce este omul).
Copacul poate fi sănătos dacă este bună legătura rădăcinilor cu pământul, în caz general cu Întregul din care face parte. Dacă aceasta este bună sunt şanse să fie sănătoase şi rădăcinile şi dacă acestea sunt bine are şanse să fie sănătos şi trunchiul şi dacă şi acesta este bine au şanse să fie sănătoase şi prima parte a crengilor şi dacă acestea sunt bine au şanse să fie sănătoase şi vârful crengilor.
Dizarmoniile din gânduri vorbe şi fapte, respectiv judecăţile, grijile, compătimirile şi autocompătimirile, ataşamentele, neacceptările, nemulţumirile, acumulate de-a lungul timpului, ne separă tot mai mult de Întreg, de Dumnezeu Tatăl.
Nivelul mediu de conectare al oamenilor cu Întregul, este de cca 1%. Aceasta ne arată, chiar dacă corpul fizic considerăm că-i bine, ce cale lungă mai avem de străbătut… Eu înţeleg că suntem sănătoşi când suntem în armonie totală şi reconectaţi 100% cu Întregul din care facem parte, cu Dumnezeu Tatăl…
Dacă ne referim la sănătatea corpului fizic este demonstrat că şi îmbolnăvirea corpului este efectul îmbolnăvirii sufletului. Concludente din acest punct de vedere sunt şi realizările medicului german Hamer referitor la ceea ce numim „cancer”.
Se ştie că pentru a se vindeca corpul trebuie să se vindece întâi sufletul. Pentru că atunci când este armonie celula se transformă şi se vindecă singură, fapt demonstrat şi de epigenetică, în condiţii de laborator.
Singurul care ne poate vindeca este Întregul din care facem parte, Dumnezeu Tatăl, când noi ne deschidem sufletul să poată veni puterea divină să ne cureţe, să ne facă bine şi să ne dea putere…
Deocamdată pot să primească ceea ce vine de la Dumnezeu Tatăl prin intermediul meu (prin terapii colective, şedinţe individuale directe sau de la distanţă, blog, materiale scrise) cca 7% din oameni şi aceştia se pot reconecta şi vindeca.
Este demonstrat de asemenea că efectul trăirii e mult mai puternic decât al gândirii. Starea de linişte pe care o simt ce-i cu care încep să lucrez este semnul că suntem pe calea însănătoşirii, a reconectării. Celelalte semne că pot primi ajutorul prin intermediul meu sunt prezentate în „semne…”. Cât poate primi depinde de fiecare… Esenţa a ceea ce se poate face, fiind împreună, este trăirea tot mai armonioasă în prezent şi nu o tehnică dar cu efecte mai bune decât orice tehnică cunoscută.
Nu doresc să analizez celelalte tehnici. Fiecare să aplice ceea ce este pregătit. Trebuie să înţelegem că putem primi ajutor numai prin intermediul celor care sunt bine în armonie cu Dumnezeu. Pentru aceasta condiţia esenţială este să trăiască cât mai mult în prezent. Acesta este motivul pentru care se fac bine şi alţi oameni apropiaţi celor cu care lucrez (se însănătoşesc, li se luminează viitorul).
Şi vindecarea prin rugăciuni este importantă dar trebuie s-o înţelegem. Mulţi spun, cum au fost învăţaţi, rugăciuni de cerere. Dar singurele rugăciuni bune sunt cele de mulţumire. Pentru că abia atunci când mulţumim lui Dumnezeu pentru ce ne dă şi ne va da ne acceptăm pe noi şi ceea ce este în legătură cu noi aşa cum este şi ne deschidem sufletul ca să putem primi ceea ce trebuie să primim…
10. EU SUNT CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA…
Ce frumos o spune Iisus. Dar este bine să înţelegem ce ne spune.
Când spune că este „viaţa” trebuie să înţelegem distincţia dintre a trăi şi a fi viu. Distincţia apare clar când îl îndeamnă pe ucenicul care-şi cere voie să-şi îngroape tatăl şi apoi să-l urmeze să „lase morţii să-şi îngroape morţii”. Abia atunci când trăim în prezent suntem şi vii. Motivul pentru care îi dă acest îndemn este pentru că deşi pe vremea lui oamenii sunt mai naturali abia reuşesc să trăiască, în medie, în prezent cca 3 %.
Şi epigenetica ne confirmă aceasta, arătându-ne că „trăim cu adevărat” numai în prezent. În restul timpului, când suntem în trecut sau în viitor, rulează prin mintea noastră scenarii, ca în somn.
Starea de a fi viu este foarte importantă pentru că mulţi trăim multe vieţi fără a reuşi să fim şi vii. Când îi spune lui Nicodim că pentru a intra în Împărăţia Cerurilor trebuie să se nască a doua oară spune că trebuie să trecem de la trăirea în trecut şi în viitor la trăirea în prezent, să redevenim vii.
Când ne spune că pentru a intra în Împărăţia Cerurilor trebuie să redevenim copii ne dă acelaşi îndemn cu alte cuvinte… Copiii sunt cu jocul lor nu-i preocupă nici ce s-au jucat înainte nici ce se joacă după ci ceea ce se joacă în acel moment şi prin aceasta sunt bine în prezent şi bine în legătură cu Dumnezeu şi cu puterile divine. Nici în vorba dulce românească nu se poate spune nici „Dumnezeu a fost” nici „Dumnezeu va fi” ci numai „Dumnezeu este”…
Faptul că este posibil să devenim tot mai vii îl observ şi la cei cu care “lucrez”.
Este important, pentru cei care au nevoie de aceste confirmări, că şi ştiinţa reuşeşte să confirme tot mai mult adevărul celor transmise de Iisus.
Se repetă mult că suntem păcătoşi şi acest cuvânt ne apasă greu pe mulţi. Pentru a ne putea elibera de povara aceasta trebuie să înţelegem că la origine cuvântul păcat înseamnă separare de Dumnezeu. Ceea ce ne separă sunt credinţa puţină, grijile, compătimirile, judecăţile, ataşamentele, neacceptările, nemulţumirile… şi ceea ce avem de făcut este să ne curăţim sufletul de ceea ce ne separă de Creaţia Divină şi Dumnezeu…
Când Iisus ne spune că este Calea ne arată că avem nevoie de o cale pentru a ne apropia de Dumnezeu. În starea actuală dacă ne-am putea conecta direct cu Tatăl efectul ar fi mult mai puternic decât dacă ar fi conectată direct la fulger instalaţia electrică de la o casă. Din acest motiv căutăm să primim ceea ce trebuie să primim de la Tatăl prin intermediari. Pe măsură ce ni se curăţă sufletul primim tot mai mult direct de la Tatăl ceea ce avem de primit.
Iisus este cea mai importantă cale directă de a ne reconecta cu Tatăl. Sunt şi alte căi importante de a ne reconecta cu Tatăl: Zamolxe, Budha, Mahomed… Fiecare maestru spiritual este la rândul lui o cale…
Şi cei cu care “lucrez” se înalţă pe o cale directă … Cât poate urca şi primi depinde de fiecare … Şi lucrările scrise pe hârtie sau cele prezentate pe blog sunt canale prin care ajunge armonia divină la cei care le citesc. Când, citind articolele postate pe blog, ne simţim uşori aceasta ne arată că sufletul se curăţă şi se îmbunătăţeşte legătura sufletului cu Creaţia Divină şi Dumnezeu. Mulţi, în funcţie de sensibilitatea fiecăruia, simt când citesc şi căldură; aceasta e percepţia puterii divine care vine să ne facă bine şi să ne dea putere. Şi se simte, mai frecvent, mai multă căldură unde e nevoie de mai mult ajutor.
Vizionarea terapiei colective de la Telecomed Iaşi din 2008 postată pe blog la „
videoclipuri” ne poate ajuta şi mai mult.
Datorită acumulării dizarmoniilor din gânduri, vorbe şi fapte dea lungul timpului, ne putem asemăna şi cu o conductă înfundată de nămol. Aşa cum prin această conductă nu poate trece apa armonia divină ajunge greu la noi. Pe măsură ce ni se curăţă sufletul armonia divină poate ajunge tot mai uşor să ne facă bine şi prin intermediul nostru se duce mai departe să facă lucrarea Tatălui. Mulţi dintre cei cu care “lucrez”, văd cum devin mai sănătoşi şi li se luminează viitorul şi celor apropiaţi lor, fără ca ei să se preocupe în mod special de aceasta… fiecare devine la rândul lui o cale tot mai deschisă pe care vine armonia Tatălui să-ţi facă lucrarea…
11. O ŞCOALĂ PRACTICĂ DE ÎNALTĂ SPIRITUALITATE
În fiecare sămânţă de brad este potenţial un brad. În mod asemănător fiecare om, aşa cum ne spune şi Iisus, este şi copilul lui Dumnezeu.
Starea noastră potenţială ne-o arată şi fizica cuantică când ne spune că prin creierul nostru se procesează într-o secundă 400 miliarde de biţi de informaţie din care noi suntem conştienţi, în medie, de numai cca. 2000; ne arată că în condiţiile uzuale funcţionăm ca şi computere virusate şi că putem şi e bine să tindem să trăim tot mai frumos starea de copil al lui Dumnezeu.
Dar aşa cum pentru a putea trece sămânţa în starea de brad trebuie să ajungă în pământ unde să aibă căldură şi umiditate… şi noi „pentru a intra în Împărăţia Cerurilor” trebuie „să ne naştem a doua oară” cum îi spune Iisus lui Nicodim şi să ajungem să trăim în prezent şi să ne minunăm şi bucurăm precum copiii…
Pentru a crea condiţiile necesare acestei transformări pe aceste meleaguri, din vremea dacilor, este şcoala lui Zamolxe. Pe alte meleaguri este şcoala lui Budha . Cu alte elemente, ajungând la nemărginire, este şcoala lui Iisus.
Ceea ce facem este o şcoală practică de înaltă spiritualitate pentru a crea atmosfera în care să fie posibilă realizarea Conştiinţei Cristice şi a alchimiei spirituale pentru creşterea armoniei sufletului nostru cu Dumnezeu şi Creaţia Divină, manifestată şi prin starea de linişte şi de bine a sufletului.
Aceasta ne ajută şi să conştientizăm că suntem şi copiii lui Dumnezeu şi să trăim tot mai frumos această stare.
Este ajutat fiecare să-şi urmeze propria cale fie că e de natură ştiinţifică fie că e de natură religioasă şi să trăiască tot mai frumos în prezent, să fie tot mai viu, să se poată bucura tot mai mult de fiecare clipă.
Are ca efecte şi întreţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate şi luminarea viitorului. Starea de armonie a sufletului nostru se transmite şi spre cei apropiaţi nouă şi spre toţi oamenii şi spre Creaţia Divină în funcţie de cât e de deschis sufletul fiecăruia ca să poată primi.
Ceea ce se face are la bază şcoala lui Zamolxe şi este completată cu elemente aduse de Iisus. Rolul meu este de catalizator astfel încât minunile puse de Dumnezeu în fiecare din noi să poată fi folosite. Mă adresez celor care mă pot pricepe, celor care pot fi ajutaţi în mod direct sau de la distanţă; prin intermediul lor se transmite ajutorul şi spre cei apropiaţi lor şi spre toţi oamenii, spre Creaţia Divină. Şi prin intermediul blogului şi a materialelor scrise se poate transmite armonia divină.
12. CUM PUTEM COLABORA?
12.1 Care este starea normală?
Starea normală este de bucurie continuă ca de copil. Până nu ajungem în această stare de bucurie continuă este un semn că trebuie să ne întărim armonia sufletului cu Dumnezeu Tatăl. Şi bolile şi necazurile se înscriu în rândul acestor semne.
12.2 Care este starea actuală?
Mulţi dintre noi ne asemănăm şi cu o conductă înfundată de nămol, grijile, compătimirile, judecăţile, ataşamentele, neacceptările, nemulţumirile… fiind „nămolul” adunat pe sufletul nostru de-a lungul timpului. Aşa cum poate trece tot mai uşor apa pe măsură ce conducta se curăţă de nămol la noi poate ajunge tot mai uşor armonia divină pe măsură ce ni se curăţă sufletul şi prin noi spre cei apropiaţi nouă, spre toţi oamenii…
12.3 Cum putem colabora?
Nu mă ocup în mod special de rezolvarea acestor semne. Şi îmbunătăţirea stării de sănătate şi a viitorului…, la noi şi cei apropiaţi nouă, şi faptul că ne putem bucura tot mai mult de fiecare clipă sunt o rezultantă a creşterii armoniei sufletului cu creaţia divină şi Dumnezeu Tatăl.
Dumnezeu este Lumină şi Iubire. În starea în care sunt mulţi dintre noi dacă ar intra direct în legătură cu Dumnezeu Tatăl ar fi arşi aşa cum ar fi arsă o instalaţie electrică de la o casă dacă ar fi pusă în legătură cu un fulger… Din această cauză mulţi dintre noi căutăm intermediari în legătura cu Dumnezeu…
Cât s-ar vrea nu ajunge timpul fizic pentru a mă ocupa prin terapii directe sau de la distanţă de foarte mulţi oameni.
Este important că în funcţie de armonia şi sensibilitatea fiecăruia sunt mulţi care pot primi armonia divină şi prin lucrări scrise de mine. Secretara ANATECORului numai ţinând în mână lucrarea mea pregătită pentru conferinţa ANATECOR, în plic, simţea cum curge prin ea armonia divină şi se încălzeşte. Alţii simt ceva echivalent citindu-mi mesajele. Alţii simt aceasta citindu-mi blogul şi-l citesc cât de des pot. Mesajul femeii care nu aude şi prin intermediul armoniei divine ce curge prin blog poate ajunge la starea de bucurie confirmă că şi în astfel de situaţii delicate poate veni ajutorul Tatălui.
Grupul de care mă ocup de la distanţă prin internet sau telefon este format şi cu greu se pot primi şi alţi oameni cu care să “lucrez” astfel… Numărul de şedinţe care se fac de la distanţă diferă de la caz la caz începând de la o şedinţă…
Modul cum se poate începe cel mai uşor să lucrăm împreună este prin terapiile colective care sunt în acelaşi timp şi cursuri şi iniţieri. Se continuă terapiile colective în Buzău, Bucureşti, Mangalia, Constanţa şi în funcţie de modul cum reuşesc să se organizeze la Cluj Napoca… Dacă se organizează grupuri mari pentru terapii colective şi în altă parte se poate vedea cum se pot face…
Pentru a se putea acoperi cheltuielile cei de care mă ocup în mod direct „dăruiesc” şi ei „ofrande”. Îi ajută cel mai mult s-o înţeleagă astfel, chiar dacă eu plătesc impozitele legale corespunzătoare. Pentru că dacă ar privi-o ca plată le-ar coborî nivelul de vibraţie şi ar putea primi mai puţin…
Dacă ar fi să plătească fiecare echivalentul a ceea ce primesc nu le-ar ajunge toţi banii de pe pământ… Nivelul de contribuţie al fiecăruia este în funcţie de posibilităţile lui, putându-se organiza programul de colaborare cu fiecare în funcţie de posibilităţile lui…
13. PAŞI PE … CALE
Calea ne-o arată Iisus de 2000 de ani. Tot mai mult, pe măsură ce progresează, o reconfirmă şi ştiinţa. “Deveniţi o mlădiţă din vie” ne indică Iisus.
Importantă e trăirea şi nu teoria pentru că toată teoria din lume nu face cât un gram de practică. Cei de care mă ocup conştientizează că deşi este important şi ceea ce discutăm este mult mai importantă energia pe care o primeşte sufletul lor fiind în legătură cu mine. Mulţi o percep ca fiind între noi, o legătură continuă, iar când intrăm în legătură prin telefon sau direct, ridicarea lor este şi mai puternică.
Să conştientizăm că Dumnezeu este în toţi şi în toate, că totul este un imens templu divin din care facem şi noi parte, şi făcând tot ce simţim nevoia să facem să lăsăm grijile în seama lui Dumnezeu.
Indiferent ce fac ceilalţi noi cu bine să răspundem pentru că prin aceasta noi ne înălţăm cu sufletul spre Dumnezeu şi primim mult mai multă putere …
Să conştientizăm că Dumnezeu este lumină şi iubire şi de ceea ce iubim ne putem apropia.
Este bine să fim cu fruntea sus şi coloana vertebrală dreaptă pentru că numai aşa ne putem înălţa spre Dumnezeu dar în acelaşi timp trebuie să fim şi smeriţi.
Pentru a se duce răul care este de altă dată în noi şi în jurul nostru trebuie să ne rugăm, dar trebuie să învăţăm şi să ne rugăm.
Să conştientizăm că şi bolile şi necazurile sunt îndemnuri să ne întărim armonia sufletului cu Dumnezeu.
Să ne bucurăm de binele celorlalţi şi în rest să-i lăsăm în seama lui Dumnezeu să-şi înveţe lecţiile, să nu-i judecăm.
Sufletul nostru trebuie să fie numai în legătură cu Dumnezeu. De orice ne ataşăm trebuie să pierdem. Starea normală este de bine, de sănătate, de bogăţie. Bogăţia să o înţelegem ca un cadru divin în care ne aflăm şi de care ne folosim şi nu ca fiind a noastră. Urmaşii trebuie să-i vedem ca daruri de la Dumnezeu şi abia apoi ca pe copiii şi nepoţii noştri.
Să trăim în prezent şi să ne bucurăm de fiecare clipă. Singurul timp real este prezentul. Numai când trăim în prezent putem fi în legătură cu Dumnezeu, ne trăim cu adevărat viaţa, suntem cu adevărat vii. Când ne bucurăm se înalţă sufletul spre Dumnezeu, se curăţă de aspectele mai puţin bune, se luminează viitorul.
Să facem cu bucurie şi mulţumire ceea ce simţim nevoia să facem. Când suntem mulţumiţi cu ceea ce facem efectul la ceea ce facem este cu atât mai bun şi înălţarea sufletului spre Dumnezeu cu atât mai stabilă.
Să avem întotdeauna imaginea de bine spre care tindem ca şi cum Dumnezeu le rezolvă pe toate. Să facem tot ce simţim nevoia să facem, şi pe măsură ce ne înalţăm spre Dumnezeu sufletul se curăţă şi informaţia care vine de la Dumnezeu, o primim mai clară, gradul de adevăr din ceea ce simţim că trebuie să facem este mai ridicat. Să ne bucurăm că se face voia lui Dumnezeu, să le primim pe toate cu smerenie, bucurie, mulţumire, sufletul deschis.
13.1 Dacă se poate să fim în legătură cu un maestru
Adevărata alchimie este înlăuntrul nostru. Maestrul este un agent catalizator. Tot ceea ce avem nevoie este în noi. Într-o reacţie chimică, pentru ca ea să poată avea loc, suportul de energie şi informaţie vine de la catalizator. În mod similar, prin intermediul maestrului vine de la Sursă, de la Dumnezeu Tatăl, energia şi informaţia de care avem nevoie pentru a ne putea transforma.
Reuşim să fim discipoli când suntem deschişi, gata să primim. Deşi în fiecare dintre noi este un potenţial nelimitat destui de puţini dintre noi pot fi discipoli la nivelul la care ne aflăm în prezent.
Cum recunoaştem un maestru? Dacă suntem pregătiţi să putem fi discipoli, în funcţie de sensibilitatea noastră, ne putem linişti, simţi bine în prejma lui fără să ne facă ceva sau când discutăm cu el. Putem simţi şi căldură. Aceste semne le putem percepe şi când îi studiem o lucrare. În grupul cu care „lucrez” cca 95% tind spre această stare de maestru şi sunt mai mulţi care sunt aproape de această stare.
Maestrul prin simpla sa prezenţă creează mediul corespunzător. Şi, când intrăm în acel mediu, intrăm într-o familie, devenim o parte a sufletului maestrului. Acum existăm ca parte a maestrului şi el există prin noi. Maestru e cel prin care curge armonia divină spre ceilalţi oameni spre existenţă. Şi cea mai bună cale este să devină „hrană” pentru aceia care caută adevărul. Asta este împărtăşania lui Iisus.
Iisus spune: “Luaţi şi mâncaţi acesta este trupul meu”. Şi când ne spune aceasta nu se referă la corpul fizic… Când suntem în apropierea unui maestru el curge în noi, devine un curent înlăuntrul nostru. Vine la noi, ne umple până în centrul cel mai adânc. Nu trebuie să facem nimic, trebuie doar să fim receptivi în prezenţa lui – apropiaţi, receptivi, deschişi
Oricând suntem pregătiţi maestrul apare. Când suntem pregătiţi Dumnezeu ne caută. Oricând suntem pregătiţi, sămânţa va încolţi, bobocul va deveni floare. Pregătirea înseamnă aşteptare – aşteptarea e singura rugăciune pe care putem s-o facem. Numai credinţa poate să aştepte.
Dacă putem să aşteptăm cu bucurie, nu va fi nevoie să mai aşteptăm mult, pentru că divinul ni se poate întâmpla numai când aşteptarea ne este extatică, plină de bucurie. Să aşteaptăm cu infinită răbdare, cu bucurie, cu extaz, şi atunci nu va mai fi nevoie să aşteptăm, se poate întâmpla chiar şi în clipa asta. Dacă suntem deschişi, pasivi, nimic nu poate împiedica lumina să intre.
Dacă încă nu-l putem „primi” pe maestru este util să înţelegem că noi suntem cei care trebuie să ajungem la starea de a fi receptivi. E foarte uşor să facem greşeala de a-l judeca că nu-l putem pricepe. Atunci suntem în situaţia în care un copil care poate nu e încă la grădiniţă îl judecă pe un „învăţător” că nu-l poate înţelege; prin aceasta nu facem decât să ne autoblocăm.
Fiecare suntem o parte din Întreg, din Creaţia Divină. Prin intermediul fiecăruia dintre noi îşi face Lucrarea Dumnezeu Tatăl, Întregul. Ceea ce se face şi prin intermediul meu este prezentat anterior în „despre autor”.
13.1.1 Cum se poate obţine acordul divin pentru a mă putea ocupa de cineva?
Mă ocup numai de cei care am acordul divin pentru a mă putea ocupa de ei. Este bine să mă ocup de fiecare când este pregătit pentru a putea primi ceea ce trebuie să primească aşa cum este bine să culegem fructul când e copt.
În general cei care au sufletul deschis pentru a-l putea primi pe Dumnezeu au şi acceptul divin pentru a mă putea ocupa de ei.
Observ cum de la cei cu care lucrez se duce, direct de la suflet la suflet, chiar şi fără cuvinte, starea de armonie şi spre cei apropiaţi lor, neamuri şi prieteni, şi în primul rând spre copii. Aceasta este calea prin care ajung cei mai mulţi la mine.
Sunt unii oameni care-l primesc în timp ce discutăm prima dată.
Sunt alţii care se află în situaţii mai grele care primesc acest accept după ce se fac slujbe de dezlegare la biserică pentru ei.
La puţini dintre cei care reuşesc să ajungă la mine sunt pus în situaţia să le spun să se mai roage şi să mai dea slujbe şi după aceea să revină la mine.
Ceea ce se face este şi o şcoală a creşterii armoniei sufletului cu Dumnezeu şi nu văd că ar fi neplăceri datorită nepregătirii celor care participă la această şcoală. Fiecare poate primi mai mult sau mai puţin în funcţie de calitatea sufletului său.
13.1.2 Pacienţi sau discipoli?
Starea normală este de bucurie continuă ca de copil… Până nu suntem în această stare sau când apar „probleme” pe sănătate sau viitor sunt semne că trebuie să ne întărim armonia sufletului cu Dumnezeu Tatăl, cu Întregul.
Mulţi din cei cu care „lucrez” ajung la mine când au probleme, ca pacienţi. Pe toţi îi consider colaboratori la lucrarea Tatălui. Mulţi dintre ei se transformă şi în discipoli pentru că, aşa cum se ştie de pe vremea dacilor, pentru a se vindeca corpul trebuie mai întâi să se vindece sufletul, şi este util să şi conştientizăm aceasta.
Îi ajută să conştientizeze, că deşi şi ceea ce discutăm este important, e mult mai importantă energia şi informaţia pe care o primeşte direct sufletul fiecăruia, când „lucrăm” împreună, fără cuvinte, de la Dumnezeu Tatăl, pentru a ajunge să se manifeste „minunile” care sunt în fiecare dintre noi. Ca efect al colaborării reuşesc tot mai mult să se poată detaşa şi de informaţiile primite anterior şi să le poată folosi tot mai bine.
În fiecare dintre noi sunt „capacităţi minunate” în stare potenţială, aşa cum într-o sămânţă de brad se află în stare potenţială un brad.
Dar pentru ca sămânţa să se poată transforma în brad aceasta trebuie să ajungă în pământ cu căldură şi umiditate şi apoi să aibă condiţii prielnice pentru a putea încolţi şi deveni … o plăntuţă … un brăduţ … şi un brad…
În mod asemănător sunt ajutaţi să se transforme şi cei cu care încep să „lucrez”. Prima şedinţă directă este echivalentă şi cu „a doua naştere”, fiecare reuşind să trăiască tot mai frumos în prezent, ca dar de la Dumnezeu Tatăl. Pe măsură ce înaintăm transformarea este tot mai stabilă şi efectele tot mai benefice… şi în îmbunătăţirea sănătăţii şi viitorului lor şi a celor apropiaţi lor…
13.2 E bine ca fiecare să-şi urmeze propria cale
Divinul este nelimitat, este totalitatea. Divinul este fără frontiere, deci de nedefinit. Nu putem spune absolut nimic despre Divin.
Noi îl vedem în functie de posibilităţile noastre de a-l percepe, ca şi cum l-am vedea prin nişte ferestre.Fiecare ajungem la Dumnezeu printr-o fereastră specifică. Fiecare fereastră este fundamental diferită de toate celelalte.
Când cunoaştem Divinul înţelegem că fiecare suntem o parte a Creaţiei Divine şi nu mai negăm existenţa diverselor căi de a ajunge la El. Înteţegem că fiecare om are propria cale, propriile expierienţe, de a ajunge la Dumnezeu.
Fiecare suntem potenţial şi copilul lui Dumnezeu aşa cum ne arată şi Iisus. Dar pentru a putea ajunge să trăim această stare „trebuie să ne naştem a doua oară” şi „să redevenim copii”, trebuie să trăim alchimia spirituală, ajungând să trăim în prezent şi să ne bucurăm tot mai mult de fiecare clipă…
Alchimia spirituală trebuie căutată. Trebuie să ne deschidem spre ea pentru ca ea să poată veni. Ea a venit în cazul lui Zamolxe, a lui Budhha, a lui Iisus, ea vine când suntem pregătiţi, deschişi, când o căutăm…
Alchimia spirituală trebuie s-o trăim. Chiar dacă mai şi greşim şi din greşeli învăţăm. Pe măsură ce înaintăm greşim tot mai puţin, învăţăm mai uşor, şi ne redresăm mai repede.
Înţelegerea vine odată cu viaţa, odată cu trăirea vieţii. Ea nu poate fi nici dăruită, nici transferată.
Fiecare are propria cale. Prin ceea ce fac pot să vă ajut să înţelegeţi. Pe măsură ce înaintăm cuvintele şi gândurile devin tot mai ”vii” şi pot ajuta tot mai mult. Chiar şi mesajele devin tot mai „vii”. Dar cel mai important ajutor este armonia divină pe care o puteţi primi direct, fără cuvinte, când suntem împreună. De la mine pleacă spre toţi armonie divină. Să fim în stare să o primim. Dar fiecare trebuie să ajungă s-o trăiască…
E posibil să primiţi ajutorul şi prin intermediul blogului şi în primul rând vizualizând videoclipurile cu „
terapiile colective”. Până în prezent este postat videoclipul cu „
terapia colectivă de la Iaşi din 2008”. Urmează să fie postate şi alte videoclipuri cu terapii colective… Cel mai mult sunt ajutaţi cei cu care lucrez direct sau de la distanţă.
Putem ajunge să ne bucurăm tot mai mult de fiecare clipă, să fim tot mai „vii”… Putem ajunge să iubim orice situaţie din viaţa noastră.
Dar aşa cum se arată şi în fizica cuantică (prin creierul uman se procesează pe secundă cca 400 miliarde biţi de informaţie din care noi suntem conştienţi, în medie, de numai cca 2000) deci în prezent funcţionăm ca nişte calculatoare virusate. Datorită încărcăturii negative de pe sufletul nostru gradul de adevăr cu care primim informaţia de la Dumnezeu Tatăl este mic, în medie de cca. 14%.
În aceste condiţii şansele de a putea ieşi singuri din starea actuală, de a ne găsi propria cale şi de a o putea urma, sunt mici.
Când încep să lucrez cu cineva sufletul i se curăţă, ca şi cum s-ar devirusa un calculator, şi creşte gradul de adevăr din informaţiile pe care le primeşte de la Dumnezeu Tatăl, de la Întreg. Gradul de conştientizare creşte, în medie, de la prima şedinţă, de cca 3 ori. Discut cu fiecare despre informaţiile pe care ni le transmite şi Iisus, despre Legile Creaţiei, din punct de vedere religios sau ştiinţific, în funcţie de cum este pregătit fiecare să le poată primi.
Chiar dacă mă întreabă cineva ce să facă îi pot răspunde cum aş proceda eu dacă aş fi în locul lui dar îl îndemn totodată să-şi asculte sufletul şi să facă ceea ce simte că trebuie să facă şi să-şi urmeze propria cale…
Când lucrez cu cineva îi cresc şansele de a-şi putea găsi şi urma propria cale. Este important ca fiecare să-şi urmeze propria cale.
13.3 Să conştientizăm UNITATEA
Conştientizarea Unităţii ne ajută să putem primi energia şi informaţia de care avem nevoie, ne ajută să putem primi energia divină care dă viaţă florilor, copacilor, păsărilor, … să facă bine la noi şi cei apropiaţi nouă…
Primul lucru care trebuie ţinut minte – Divinul este aici şi acum, însăşi existenţa, însăşi respiraţia, noi înşine. Până când divinul nu este experienţa noastră, credinţa e zadarnică.
Întreaga existenţă este armonie. Nu există altceva decât un joc cosmic. Să privim lumea ca pe un ocean în care noi suntem valurile şi apoi să continuăm să unduim, să ne jucăm.
Dumnezeu este pretutindeni – unul în toate. Tot ce e, e divin. Dumnezeu înseamnă pur şi simplu întreaga existenţă, totalitatea, oceanul care ne înconjoară, oceanul vieţii. Să-l vedem în toţi şi în toate pe Dumnezeu. O dată ce putem să vedem asta putem fi fericiţi şi pacea se poate produce pur şi simplu. Singură unitatea există, cele multe sunt doar formele ei. Ele nu există în realitate împărţite, divizate, numai par divizate; în adâncime una sunt.
Aşa cum arată şi dr. Janine Fontaine corpul nostru fizic reprezintă numai 5 – 10 % din ceea ce este omul, restul fiind energie şi informaţie de vibraţie înaltă (suflet, spirit…). Prin intermediul acesteia suntem în legătură cu întreaga creaţie şi în primul rând cu cei apropiaţi nouă: copii, neamuri, prieteni …Suntem parte a tot ceea ce considerăm a fi lumea noastră, şi strâns întreţesuţi cu tot acest tot. Suntem toţi expresiile aceleiaşi vieţi. Nu contează unde ne aflăm, rugăciunile noastre sunt auzite de toţi. Cu toţi Una suntem.
Ne asemănăm şi cu un copac în care corpurile subtile sunt rădăcina, trunchiul şi prima parte a crengilor şi vârful crengilor este reprezentat de corpul fizic. În primul rând suntem în legătură cu Întregul, cu Dumnezeu prin intermediul sufletului, al rădăcinii …
Să conştientizăm că aşa cum corpul nostru este format din miliarde de celule care intră în diverse combinaţii până formează corpul şi noi fiecare suntem câte o parte din Întreg, din Creaţia Divină.
Pentru a înţelege mai bine este util să conştientizăm, de exemplu. Vârful unui deget de la mână face parte din deget, din palmă, din mână, din corp şi din întreaga Creaţie Divină. Ceea ce are de primit primeşte de la Sursă, de la Dumnezeu Tatăl, prin intermediul corpului, a mâinii, a palmei şi a degetului cu care trebuie să fie bine în legătură. În mod asemănător toate părţile corpului fac parte din corp şi din întreaga Creaţie Divină şi ceea ce au de primit primesc de la Dumnezeu Tatăl prin intermediul corpului şi a părţilor de corp corespunzătoare. Şi noi facem parte din Creaţia Divină şi de la Dumnezeu Tatăl le primim pe toate. Vârful degetului participă la lucrarea degetului, a mâinii, a corpului. Totul este lucrarea întregii Creaţii Divine, este lucrarea lui Dumnezeu Tatăl. Prin intermediul fiecărei celule, prin intermediul fiecărei părţi din corpul nostru tot Dumnezeu Tatăl îşi face lucrarea.
De la Dumnezeu Tatăl le primim pe toate şi prin intermediul fiecăruia Dumnezeu îşi face lucrarea după cum ne spune Iisus. Când ne îndeamnă „toată grija cea lumească de la noi s-o lepădăm” ne arată că suntem o parte din Creaţia Divină şi să facem tot ce simţim nevoia să facem, dar, să lăsăm grijile în seama lui Dumnezeu. Când realizăm aceasta se rezolvă mai multe şi ne consumăm mai puţin. Aşa cum demonstrează şi medicina, grijile au ca efect micşorarea imunităţii, o autootrăvire…
Când coştientizăm că facem parte din Creaţia Divină, că de la Dumnezeu Tatăl le primim pe toate, şi prin intermediul nostru tot Dumnezeu Tatăl îşi face lucrarea şi ne deschidem sufletul să vină puterea divină care dă viaţă tuturor să ne facă bine şi să participe la lucrarea care se face şi prin intermediul nostru, lăsând grijile în seama lui Dumnezeu, începem să fim credincioşi…
Suntem în rezonanţă – “acordaţi” la lumea noastră. Suntem parte a ceea ce percepem. Corpul nostru este un templu care ne adăposteşte sufletul. Orice se întâmplă cu lucrurile din această lume, este resimţit de corpurile noastre. Nu existăm decât ca Unul în această lume. Cel mai mare lucru pe care putem să-l facem şi pentru noi şi pentru ceilalţi este să fim noi în armonie. Cheia către unimea noastră este capacitatea pe care o avem de a transforma lumea în care trăim. Dar pentru aceasta trebuie în primul rând să ne acceptăm aşa cum suntem pe noi şi ceea ce este în jurul nostru. Transformându-ne pe noi, se transformă şi ceea ce este în jurul nostru, influenţa simţindu-se la nivel de întreg.
Noi suntem asemănători şi cu computere holografice în interacţiune cu întregul..
Suntem în rezonanţă – “acordaţi” la lumea noastră. Suntem parte a ceea ce percepem. Corpul nostru este un templu care ne adăposteşte sufletul. Orice se întâmplă cu lucrurile din această lume, este resimţit de corpurile noastre. Nu existăm decât ca Unul în această lume. Iubindu-i pe ceilalţi ne iubim pe noi înşine. Baza pentru întărirea unităţii este acceptarea noastră şi a ceea ce este în jurul nostru pentru că numai aşa putem fi în legătură cu noi şi cu întreaga creaţie divină. Cheia către unimea noastră este înălţarea noastră interioară. Transformându-ne pe noi, se transformă şi ceea ce este în jurul nostru, influenţa simţindu-se la nivel de întreg.
13.3.1 Facă-se voia Ta
Cu voinţă proprie, suntem un fragment care se luptă cu tot universul, având o cantitate infimă de energie. Şi acea energie este dată de univers. Universul este atât de jucăuş încât ne şi lasă să ne luptăm cu el, ne dă energie. Orice voinţă este împotriva naturii. Când spunem din toată inima “Facă-se voia Ta…” – “Ta” se referă la divinitate, la totalitate, întreg – devenim pentru prima dată puternici. Dar această putere nu ne aparţine nouă – noi suntem doar un canal, un culoar. Această putere îi aparţine cosmosului.
E important ca ceea ce facem, atât cât putem, să fie în armonie cu Întregul. Când noi căutăm să facem ceva ce nu este în armonie cu Întregul ne asemănăm, de exemplu, cu vîrful unui deget de la mână care ar vrea să se plimbe prin cameră când noi am sta pe un fotoliu.
De multe ori ceea ce se petrece este atât de impresionant faţă de ceea ce cunoaştem că se întâmplă în mod uzual încât ne e greu de crezut. De fapt tot ceea ce se petrece este normal dar noi trebuie să ajungem la nivelul corespunzător ca să se poată realiza.
Ca să ne deschidem este suficient să înţelegem ce i-am fi spus acum vreo sută de ani cuiva care ne-ar fi spus că în această clipă este ceea ce este acum. Probabil că cei mai mulţi dintre noi l-am fi considerat nebun. Dar atunci când credem că ceea ce nu cunoaştem încă nu există noi suntem cei care ne blocăm şi nu putem primi. Poziţia cea mai bună este nici „cred” nici „nu cred” ci „facă-se voia ta”, în limbaj religios, sau „om trăi şi om vedea”. Pentru că de multe ori e greu de crezut şi dacă atunci zicem că credem şi nu putem crede suntem falşi şi nu ne ajută dacă zicem că nu credem ne blocăm.
13.4 Să conştientizăm ce mult ne iubeşte Dumnezeu!
Iisus ne arată că „Dumnezeu este lumină şi iubire.” Când conştientizăm ce mult ne iubeşte Dumnezeu ne putem apropia mai uşor cu sufletul de Dumnezeu şi putem primi ceea ce trebuie să primim.
Este important să conştientizăm că aşa cum noi avem grijă cu iubire de toate părţile corpului nostru şi Dumnezeu are grijă cu Lumină şi Iubire de intreaga Creaţie Divină, de fiecare dintre noi. Şi când conştientizăm ce mult ne iubeşte Dumnezeu ne putem apropia şi mai uşor cu sufletul…
Din acest punct de vedere este frumoasă şi pilda cu “fiul rătăcitor”. Când se întoarce nu-l întreabă nici de ce s-a îndepărtat, nici ce a păcătuit pe unde a fost, ci este primit cu lumină şi iubire simbolizat prin tăierea viţelului cel gras.
Pentru a reuşi să conştientizăm ne ajută să înţelegem că şi soarele ajunge până lângă geam dar pentru a intra înăuntru trebuie să dăm draperiile deoparte. Dumnezeu este în mod continuu cu noi dar pentru a ajunge la sufletul nostru trebuie să ne deschidem sufletul.
13.5 Să trăim în prezent!
„Un altul dintre ucenici I-a zis: “Doamne, dă-mi voie întâi să mă duc şi să îngrop pe tatăl meu”. Iar Iisus i-a zis: „Vino după Mine şi lasă morţii să-şi îngroape morţii lor”. [Evanghelia după Matei 8,21]
Oare ce vrea să ne transmită Iisus? Ne transmite că ne bazăm pe trecut, ne facem şi planuri de viitor şi trăim puţin în prezent (cca 1,4%). Trebuie să ajungem să trăim cât mai mult în prezent pentru a deveni vii. Totuşi caracterizarea ca „morţi” pentru cei care trăiesc dar nu trăiesc în prezent mi se pare destul de dură; eu le spun adormiţi.
Nicodim l-a întrebat pe Iisus: “Învăţătorule, cum pot să intru în Împărăţia lui Dumnezeu?” Iisus a răspuns: “Adevărat îţi spun că dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu.” Această renaştere e un proces continuu. Trebuie să ne renăştem în fiecare clipă. Să murim în fiecare clipă pentru trecut, oricum a fost el, frumos sau un iad. Viaţa este o naştere continuă iar moartea e şi ea continuă. Să fim clipă de clipă proaspăt şi tânăr, să renăştem în fiecare clipă. Iar dacă suntem proaspeţi nu putem decât să asistăm, să fim martori.
Numai atunci când ajungem să trăim în prezent putem fi în legătură cu Dumnezeu pentru că expresii ca „Dumnezeu a fost” sau „Dumnezeu va fi” nu au sens; putem spune numai „Dumnezeu este”. Din acest motiv ne spune Iisus şi că „pentru a intra în Împărăţia Cerurilor trebuie să redevenim copii” pentru că copiii trăiesc în prezent, sunt cu jocul lor din acel moment. Nu-i preocupă nici ce s-au jucat înainte nici ce se vor juca după, ei sunt în clipa prezentă, sunt cu Dumnezeu.
Să trăim în prezent. Atunci putem deveni conştienţi de frumuseţea, măreţia şi sfinţenia naturii. Clipa de acum poate fi considerată elementul principal. Aici şi acum ,este singurul punct, din care putem ajunge la Dumnezeu. Îl descoperim pe Dumnezeu în momentul în care realizăm că nu este nevoie să-l căutam. El este în noi şi în tot ceea ce există. Numai Creaţia Divină există. Să ne aducem toată fiinţa în clipa prezentă. Tot ce există, există aici şi acum. Ori de câte ori ne dăm seama că ne ducem în trecut sau viitor să nu facem o problemă din asta. Să venim în prezent pur şi simplu. Niciodată să nu ne pară rău pentru trecut. Să trăim fiecare clipă ca şi cum ar fi ultima. Numai atunci o vom încheia. Trebuie să ne încheiem socotelile în fiecare clipă. Să ne spunem: “Dacă trebuie să fac ceva, trebuie să fac aici şi acum, complet!” Să încercăm să acordăm atenţie acţiunilor în sine şi nu rezultatelor. Să acordăm atenţie deplină tuturor lucrurilor pe care ni le aduce în faţă prezentul. Să permitem lucrurilor să fie aşa cum sunt, atâta tot.
Să trăim în prezent şi să vizităm din când în când trecutul şi viitorul, atunci când trebuie să facem faţă aspectelor practice ale unei situaţii. În acest mod percepem o cunoaştere care nu distruge sacralitatea şi misterul vieţii ci conţine o iubire şi un respect profund pentru tot ceea ce există.
Ceea ce se realizează la prima şedinţă cu cei cu care încep să lucrez este echivalentă şi cu această naştere din nou la care se referă Iisus. Fiecare ajunge să fie tot mai mult în prezent, mai viu, să-l redescopere tot mai frumos pe Dumnezeu, să se bucure tot mai mult de fiecare clipă.
13.6 Să fim conştienţi!
Să trăim clipă de clipă, atenţi, conştienţi de noi şi de tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru, şi să răspundem clipă de clipă.
Conştienţa nu e ceva care trebuie cultivat; ea există deja, trebuie doar să fie trezită. Omul conştient este bun pentru că este conştient. Iar la lumina conştienţei, răul dispare la fel cum dispare întunericul la lumina zilei.
Să fim totali în acţiunile noastre, să fim conştienţi. Aceasta înseamnă să nu avem alte gânduri. Corpul, mintea, sufletul să fie în armonie în timp ce facem orice lucru şi astfel lucrurile mărunte se transformă, devin acţiuni luminoase.
Să trăim clipă de clipă în prezent, atenţi, conştienţi de noi şi de tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Pe măsură ce înaintăm gândurile se răresc tot mai mult la cei cu care lucrez, ca efect al înălţării sufletului. Se obţine tot mai mult şi controlul asupra gândirii şi fiecare devine tot mai conştient.
13.7 Să semănăm armonie!
Ceea ce semănăm aceea culegem.
Viaţa este o şcoală a creşterii armoniei sufletului cu Dumnezeu şi se aseamănă cu şcoala clasică. La şcoala clasică dacă primim probleme mai multe sau mai grele ne supărăm pe profesorul care vrea să ne înveţe.
Şi în viaţă, dacă nu înţelegem încercările prin care trecem, pleacă gândurile care nu trebuie spre actorii din scenă. Dar ce semănăm aceea culegem. Dacă semănăm neghină nu avem cum să culegem grâu. Pentru a culege grâu trebuie să semănăm tot grâu.
Din acest motiv când Iisus ne spune sub diverse forme că indiferent ce fac ceilalţi noi cu bine să răspundem încearcă să exprime simbolic secretul lipsei de rezistenţă şi de reacţie.. Când ne îndeamnă „să întoarcem şi celălalt obraz”, „să ne rugăm pentru cei ce ne urăsc şi ne blesteamă”… Iisus ne transmite că dacă noi răspundem cu bine, indiferent de acţiunile celorlalţi, ne ridicăm pe plan spiritual şi primim mult mai multe…
Când noi răspundem cu bine se înalţă sufletul spre Dumnezeu, se curăţă de aspecte mai puţin bune şi primim cu atât mai multă putere şi multe altele…
Chiar dacă noi facem la cineva bine şi el ne face rău răul pe care-l face şi-l primeşte înapoi prin intermediul altcuiva. Fiecare culege ceea ce seamănă.
Cu cât pleacă mai multă armonie de la noi cu atât este mai bine pentru că aceasta curăţă şi din dizarmonia de altădată… ne îmbunătăţeşte starea de sănătate şi ne luminează viitorul…
Dar nu trebuie să confundăm binele cu slăbiciunea. Dacă de exemplu am avea o firmă şi unul din lucrători ar greşi este bine să discutăm cu el, cu armonie, şi să-l ajutăm să conştientizeze şi să nu mai greşească. Dacă în continuare greşeşte este bine să-l şi sancţionăm cu armonie. Dacă şi în continuare greşeşte îi facem un bine dacă cu armonie îl dăm afară pentru că în felul acesta îi mai dăm o şansă să se trezească şi să-şi urmeze cu armonie calea…
13.8 Să învăţăm să ne rugăm!
Ca să se poată duce încărcătura negativă care este în jurul nostru ne ajută şi să ne rugăm. Dar este important aşa cum ne arată şi Iisus să învăţăm să ne rugăm. Iisus ne transmite că este bine să ne rugăm în linişte, fără cuvinte; iar dacă nu suntem în stare să ne rugăm în linişte ne spune cuvintele de la rugăciunea “Tatăl nostru”.
Dacă mintea ar fi liniştită şi am putea conştientiza că suntem parte din Creaţia Divină şi că de la Dumnezeu le primim pe toate şi prin intermediul nostru Dumnezeu Tatăl este cel care-şi face lucrarea, şi ne deschidem sufletul să vină puterea divină care dă viaţă tuturor să ne facă bine şi apoi se duce să facă lucrarea lui cu cei apropiaţi nouă, cu toţi oamenii şi cu creaţia divină, lăsând grijile în seama lui Tatălui aceasta ar fi una din cele mai puternice rugăciuni.
Dacă simţim nevoia să ne rugăm cu cuvinte singurele rugăciuni bune sunt cele în care mulţumim pentru ceea ce primim şi ce vom primi. Prin aceasta deschidem posibilitatea pentru a putea primi. Trebuie să înţelegem că le putem primi pe toate când suntem pregătiţi să le primim…
Când Iisus ne spune “acestea toate le puteţi face şi altele pe deasupra” ne arată că în noi este Dumnezeu care are puteri nelimitate, starea normală fiind de bogăţie, de sănătate, de bine. Noi trebuie să ne înălţăm cu sufletul spre Dumnezeu pentru a le putea primi pe toate. Când noi cerem, punem în evidenţă faptul că nu avem şi creăm condiţii ca să
nu putem avea, sau să primim foarte greu ceea ce cerem.
Ca să înţelegem mai bine ne poate ajuta un exemplu. Starea normală este de bucurie continuă şi de sănătate. Când, din necunoaştere, dacă suntem bolnavi ne rugăm la Dumnezeu să ne dea sănătate, nemulţumiţi fiind că Dumnezeu nu ne dă sănătate, ne vedem bolnavi şi această imagine ne întăreşte boala, ajungând din ce în ce mai bolnavi. Mulţi începând să mulţumească pentru sănătatea pe care o au şi pentru cea pe care o vor primi, ştiind că starea normală este de sănătate, ajung destul de repede să fie tot mai sănătoşi.
13.9 Să conştientizăm cum primim în mod continuu Lumină şi Iubire Divină…
Şi în noi şi în jurul nostru este energie divină. Este atât de mare această putere divină încât Iisus ne spune că cine are credinţă cât un bob de muştar poate muta munţii. Această energie a Întregului este confirmată şi de fizica cuantică. Primim în mod continuu această energie – ea este pâinea noastră cea de toate zilele. Ne ajută mult să fim conştienţi cum această energie ajunge în mod continuu la noi, în toate părţile corpului unde curăţă, regenerează, vindecă, dă putere… şi apoi trece mai departe şi ajunge să facă lucrarea lui Dumnezeu Tatăl cu cei apropiaţi nouă, cu toţi oamenii şi cu creaţia divină.
Pentru cei care putem este bine să conştientizăm cum această energie ajunge la noi în mod continuu ca dar de la Dumnezeu Tatăl.
Putem s-o conştientizăm ca o ploaie cu Lumină şi Iubire divină, în care în loc de stropi de apă sunt stropi de Lumină şi Iubire divină care vin de deasupra capului şi pătrund prin corp ca nişte lasere, ajungând în toate părţile corpului unde curăţă, regenerează, vindecă, dau putere… şi apoi trecând mai departe să facă lucrarea lui Dumnezeu Tatăl cu cei apropiaţi nouă, copii, nepoţi, părinţi, cu toţi oamenii şi cu Creaţia Divină…
În mod asemănător putem conştientiza cum razele soarelui fac această lucrare ca raze de Lumină şi Iubire divină care pătrund prin corp ajungând în toate părţile corpului unde curăţă, regenerează, vindecă, dau putere… şi apoi trec mai departe facând lucrarea lui Dumnezeu…
O variantă este şi respiraţia cu Lumină şi Iubire divină. Când inspirăm vizualizăm cum odată cu aerul pe care-l inspirăm intră în noi şi energia divină sub formă deLumină şi Iubire divină care ajunge în toate părţile corpului unde curăţă, regenerează, face bine peste tot, vindecă, dă putere şi apoi, rămând în continuare plini de energie divină, când expirăm aceasta se duce să facă lucrarea lui Dumnezeu cu cei apropiaţi nouă, cu toţi oamenii şi cu creaţia divină…respirând astfel atât cât putem…
Şi prin ploaia cu Lumină şi Iubire divină şi prin respiraţia cu Lumină şi Iubire divină pe lângă că ne face bine se şi seamănă Lumină şi Iubire divină şi cu cât semănăm mai multă cu atât mai multă culegem…
13.10 Să ne descărcăm de energia greşelilor!
Să conştientizăm că viaţa este o şcoală a creşterii armoniei sufletului cu Dumnezeu şi cu Creaţia Divină şi se aseamănă cu şcoala clasică. Când învăţăm să tragem liniile drepte, la începutul şcolii, câte exerciţii facem. Dacă ne supărăm că nu le putem trage drepte de prima dată învaţăm mult mai greu să le tragem.
Este foarte bine când suntem armonioşi. Dar dacă nu reuşim în totalitate de prima dată este important „să nu ne punem cenuşă în cap” când credem că greşim pentru că amplificăm răul. Şi un om complet sănătos dacă repetă mult că este bolnav ajunge să fie bolnav. Să conştientizăm că treptat ajungem să fim tot mai armonioşi… dar pentru a ajunge la această stare trebuie să ne acceptăm aşa cum suntem şi noi şi ceea ce e în jurul nostru şi să fim mulţumiţi cu cât şi cum reuşim să facem.
Ceea ce gândim, vorbim sau facem are efect şi asupra noastră. Ceea ce semănăm aceea culegem conform legii semănatului. Cu cât facem mai mult bine cu atât mai mult bine se întoarce şi cu cât facem mai puţin rău cu atât n-are ce rău să se întoarcă. Cele zece porunci pe care le întâlnim în toate marile religii se bazează pe această lege.
Când credem că greşim este bine să-i mulţumim lui Dumnezeu că ne iartă, ne luminează şi ne ajută să nu mai greşim şi prin aceasta ne curăţim, atât cât putem, de energia greşelilor. Prin aceasta se micşorează încărcătura negativă care apare pe noi când credem că greşim. Pentru că Dumnezeu este Lumină şi Iubire, nu ne pedepseşte. La noi se întoarce încărcătura negativă a greşelii noastre, conform legii semănatului. La cei cu care lucrez, cănd lucrăm direct sau de la distanţă, se curăţă şi încărcătura negativă care mai rămâne după ce-şi fac singuri „curăţirea de energia greşelilor”.
Apar efecte foarte dure când ne considerăm „păcătoşi”. Pentru a ne putea elibera de aceste efecte este bine să înţelegem că la origine cuvântul păcat înseamnă separare de Dumnezeu. Şi ceea ce ne separă de Dumnezeu sunt dizarmoniile din griji, compătimiri, judecăţi, ataşamente, neacceptări, nemulţumiri. Şi când credem că suntem păcătoşi de fapt ceea ce trebuie să facem e să ne curăţim sufletul pentru a ne îmbunătăţi legătura sufletului cu Dumnezeu.
13.10.1 Să fim smeriţi
Mulţi dintre noi repetă, ca semn de smerenie, Rugăciunea Inimii (Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul). Se pune întrebarea dacă este bine.
Avem dreptate şi când spunem s-o repetăm cât mai mult şi când spunem că nu e bine să repetăm că suntem păcătoşi. Depinde de calităţile sufletului nostru, de orgoliul nostru.
Când spunem că este bine s-o repetăm avem dreptate dacă avem orgoliul mare pentru că cea mai grea boală pentru suflet este orgoliul. Atunci când nu ne putem conştientiza ca parte a Întregului şi să înţelegem că prin intermediul nostru Dumnezeu Tatăl îşi face lucrarea şi de la Dumnezeu le primim pe toate ne separăm de Întreg, de Dumnezeu, şi nu putem primi ceea ce avem nevoie. În aceste condiţii, când suntem orgolioşi, repetarea Rugăciunii Inimii caută să ne reducă orgoliul.
Şi când spunem că nu e bine să repetăm că suntem păcătoşi avem dreptate, dacă avem sufletul smerit. Repetarea atrage vibraţii joase tot aşa cum dacă suntem sănătoşi şi repetăm că suntem bolnavi atragem boala. Când spunem că suntem păcătoşi afirmăm şi că Dumnezeu din noi este păcătos ceea ce nu este normal şi nici nu ne face bine…
La cei cu care încep să lucrez, chiar dacă sunt şi orgolioşi, orgoliul se transformă în smerenie conştientă. Înţelegem că suntem părţi din Creaţia Divină şi înţelegem că de la Dumnezeu Tatăl le primim pe toate şi prin intermediul nostru tot Întregul îşi face lucrarea; înţelegem Legile Creaţiei şi le respectăm atât cât putem şi orgoliul se transformă în smerenie conştientă. Cu cât ne sporeşte smerenia conştientă cu atât putem primi mai uşor ceea ce trebuie să primim şi Dumnezeu Tatăl îşi poate face tot mai frumos lucrarea şi prin intermediul nostru.
13.11 Să-i mulţumim lui Dumnezeu că ne ajută în loc să ne autocompătimim!
Starea normală este de bucurie continuă ca de copil. Până nu suntem în această stare este un semn că trebuie să ne sporim armonia sufletului cu Dumnezeu.
Şi bolile şi necazurile sunt semne că trebuie să ne întărim armonia sufletului cu Creaţia Divină şi cu Dumnezeu. În loc să ne autocompătimim este important să-i mulţumim lui Dumnezeu că ne luminează şi ne ajută să ne învăţăm lecţiile pentru a putea ieşi din situaţia în care suntem. Prin aceasta primim puterea care ne ajută să ieşim din situaţiile dificile în care suntem.
În mod asemănător în loc să-i compătimim pe alţii ne ajută mult mai mult când îi mulţumim lui Dumnezeu că-i luminează şi-i ajută să-şi înveţe lecţiile pentru a putea ieşi din situaţiile în care sunt. Şi văd cum oamenii au şanse să se poată recupera şi din cele mai grele boli când îşi învaţă lecţiile… În general bolile sunt vindecabile. Sunt mai degrabă oameni nepregătiţi să se vindece …
Energia de compătimire este energie de blocaj. Când îi compătimim le facem rău şi lor şi nouă. Când îi compătimim că sunt bolnavi imaginea de oameni bolnavi pe care o avem despre ei le întăreşte boala. Când îi compătimim că au necazuri atragem şi alte necazuri asupra lor. Mulţi au primit aceleaşi boli sau necazuri, prin rezonanţă, ca cei pe care îi compătimeau pentru a pricepe că nu-i bine să compătimească.
Când ne întrebăm de ce suntem bolnavi sau avem necazuri îl judecăm pe Dumnezeu pentru ce ne-a dat. Dacă sufletul nu este armonios la ce ne-ar folosi dacă am avea toate bogăţiile de pe pământ şi am fi cei mai grozavi artişti şi sportivi… pentru că nu ne-am putea bucura de ele… şi la sfârşitul vieţii le lăsăm pe toate şi sufletul pleacă. Unde pleacă dacă nu suntem din această viaţă în armonie cu Dumnezeu?
Pentru a afla trebuie să înţelegem ce e cu contradicţia aparentă dintre ce se crede la noi că trăim o singură viaţă şi în orient că se trăiesc mai multe vieţi. De fapt nu e o contradicţie ci sunt cazuri particulare. Viaţa este o şcoală a creşterii armoniei sufletului cu Dumnezeu. Dacă ajungem la un nivel de armonie corespunzător când plecăm din acest plan ajungem aproape de Dumnezeu şi nu mai trebuie să revenim în viaţa pământeană. Dacă nu ajungem la nivelul corespunzător e ca şi cum am rămâne repetenţi şi ajungem în „rai” fiecare corespunzător nivelului lui de armonie cu care pleacă din viaţa pământeană şi apoi revine în viaţa pământeană să-şi înveţe lecţiile şi să ajungă la nivelul de armonie corespunzător fiecare culegând ce a semănat… Chiar dacă sufletul ajunge la nivelul corespunzător absolvirii şcolii pământene mai poate reveni în viaţa pământeană dacă vrea dar şi atunci revenirea se face în condiţii mult mai bune decât dacă am fi obligaţi să revenim. Când se ajunge pe nivele şi mai înalte de armonie se mai poate veni pe pământ cu misiuni speciale… Din acest motiv şi Iisus întreabă cine credem că este el…
Indiferent ce credem este important ca să fim atât de armonioşi cât putem Îmbunătăţirea stării de armonie a sufletului cu Dumnezeu are ca efect în această viaţă îmbunătăţirea stării de sănătate şi a viitorului; la plecarea din această viaţă sufletul ajunge mai aproape de Dumnezeu.
Sunt importante bolile şi necazurile pentru că ne îndeamnă să-l căutăm pe Dumnezeu. Fiecare boală este însoţită de o încărcătură negativă. Dacă ne vindecăm sufletul şi ca efect se vindecă şi corpul această încărcătură negativă dispare. Dacă ne ocupăm să ne „vindecăm” corpul fără să se vindece întâi sufletul această încărcătură negativă se transferă pe soartă, karmă, viitor… şi se înrăutăţeşte viitorul nostru şi al celor apropiaţi nouă – copii, nepoţi, părinţi…
Cu toate acestea ne putem ocupa să ne facem bine corpul cu condiţia ca să ne ocupăm şi de vindecarea sufletului… Dr. Bruce Lipton, creatorul epigeneticii, ne spune că atunci când luăm o pastilă fără să avem grijă de sufletul nostru e ca şi cum am deşuruba un bec care ne semnalizează că maşina este în avarie şi mergând mai departe ajungem la o avarie şi mai mare…
13.11.1 Să ne ocupăm corespunzător de ceilalţi
Este important când ne ocupăm de oameni ca medici sau terapeuţi să-i ajutăm pe „bolnavi” să înţeleagă că luînd tratamentul sau făcânduli-se terapia se vor simţi mai bine dar că boala e un semn că trebuie să aibă grijă de sufletul lor… Dacă nu facem aceasta pe de o parte nu-i putem ajuta în mod real pe ceilalţi şi pe de altă parte riscul e foarte mare să ne încărcăm de o parte din încărcătura negativă a „bolnavilor”… şi ne încărcăm cu atât mai mult cu cât suntem mai puţin armonioşi… şi această încărcătură care este preluată de la bolnavi se transmite şi spre cei apropiaţi nouă copii, nepoţi…
Pe de altă parte şi bolile şi necazurile pot fi aşezate pe o scară de la 0 la 10 pe un anumit nivel. Nivelul pe care poate interveni fiecare terapeut sau medic este în funcţie de nivelul lui de armonie. Cu cât suntem mai armonioşi se poate interveni prin intermediul nostru pe nivele mai înalte, la 10 fiind lucrarea Tatălui. Bolile karmice personale se situează în partea de sus a scării, de la 8,8 în sus, cele karmice când s-a greşit la adresa poporului de la 9,5 în sus şi cele karmice când s-a greşit la adresa umanităţii de la 9,75 în sus. Motivul pentru care se consideră că bolile karmice sunt nevindecabile este că nu sunt prea mulţi prin intermediul cărora să se poate interveni la aceste nivele înalte.
Aşa se explică de ce un terapeut bun de-al nostru având probleme grele a fost până în Tibet pentru a şi le rezova. I-au răspuns corect că nu-l pot ajuta pentru că are probleme karmice. Şi eu văd că problemele erau la nivelul de 9,43 care depăşea posibilităţile lor de intervenţie. Norocul lui este că lucrez cu o femeie, şi care se simţea prin aceasta foarte bine, care-l aprecia mult şi care voia să-l ajute cunoscându-i situaţia. Ea m-a întrebat dacă poate fi şi el ajutat. Şi întrucât prin intermediul meu se poate interveni până pe nivelul 9,97 i-am confirmat că poate fi ajutat. I-am făcut o singură şedinţă de la distanţă şi, inexplicabil pentru el pentru că el nu credea că se pot rezolva de la distanţă, în Romania, probleme care nu i se puteau rezolva mergând în Tibet, de atunci au început să i se lumineze şi rezolve multe…
13.12 Să ne bucurăm de binele celorlalţi în loc să-i judecăm!
Să ne bucurăm pentru binele celorlalţi şi în rest să-i lăsăm pe fiecare în seama lui Dumnezeu să-şi înveţe lecţiile.
Pentru a putea înţelege aceasta este util să conştientizăm că facem parte din Întreg. Binele fiecăruia se transmite în primul rând spre cei apropiaţi lui – copii, nepoţi, părinţi dar şi spre toţi ceilalţi, spre Întreg, spre fiecare dintre noi. De exemplu dacă un deget de la mână e bine sunt bine şi degetele apropiate lui dar sunt şanse să fie bine şi celelalte părţi ale corpului, degetele de la picioare, ochii, urechile, nasul… Dacă undeva este o infecţie întregul corp şi întreaga creaţie luptă să rearmonizeze situaţia.
Când ni se spune “să nu judecaţi” ni se atrage atenţia pe de o parte că nu suntem în stare să judecăm şi pe de altă parte că dacă judecăm atragem, prin rezonanţă, răul judecat asupra noastră.
Ca să înţelegem că nu suntem în stare să judecăm este suficient să înţelegem ce i-am fi spus acum vreo sută de ani cuiva care ne-ar fi spus că în această clipă este ceea ce este acum. Probabil că cei mai mulţi dintre noi l-am fi considerat nebun. Dar atunci când credem că ceea ce nu cunoaştem încă nu există noi suntem cei care ne blocăm şi nu putem primi. Poziţia cea mai bună este nici „cred” nici „nu cred” ci „facă-se voia ta”, în limbaj religios, sau „om trăi şi om vedea”. Pentru că de multe ori e greu de crezut şi dacă atunci zicem că credem şi nu putem crede suntem falşi şi nu ne ajută dacă zicem că nu credem ne blocăm.
Cu cât judecăm mai mult cu atât putem primi mai putin de la Dumnezeu.
În momentul când judecata încetează, prin acceptarea realităţii, facem loc iubirii, bucuriei, păcii. Să nu ne mai judecăm nici pe noi şi nici pe ceilalţi, să renunţăm la pretenţiile faţă de noi şi de ceilalţi. Cel mai important catalizator al schimbării într-o situaţie este acceptarea completă a situaţiei aşa cum este ea, fără a simţi nevoia de a o judeca sau a o schimba în vreun fel. Când acceptăm starea prezentă, fiecare moment este bun. Prin înălţarea noastră interioară se înalţă şi ceea ce se află în legătură cu noi.
13.13 Sufletul să fie deschis spre Dumnezeu!
Să ne bucurăm de toţi şi de toate dar fără a ne ataşa cu sufletul de ele.
Pentru a putea primi ceea ce trebuie să primim sufletul trebuie să ne fie deschis spre Dumnezeu. În toate să vedem în primul rând divinitatea, aspectul divin profund, şi abia apoi aspectele fizice chiar dacă acestea sunt mai „vizibile”. Când ţinem în primul rând la aspectele fizice ne ataşăm de ele.
Orice ataşament micşorează legătura sufletului cu Dumnezeu. Din acest motiv pentru sănătatea sufletului nostru de orice ne ataşăm, fie ca este vorba de familie, spiritualitate, bunuri…, trebuie să le pierdem pentru a se putea înălţa sufletul.
Asupra acestui aspect caută să ne atenţioneze şi Iisus când ne spune că „mai uşor trece cămila prin urechile acului decât intră bogatul în împărăţia cerului.”
Starea normală este de bogăţie dar trebuie să înţelegem bogăţia de care dispunem ca pe un dar divin şi ca pe un decor divin în care ne aflăm şi de care să ne folosim fără a ne ataşa de ea, pentru a nu ne împovăra sufletul pentru că oricum când plecăm din acest plan nu luăm nimic cu noi. Dacă credem că este al nostru şi un capăt de aţă ne face „bogaţi”.
Probabil că fiecare dintre noi cunoaştem familii care într-o generaţie sau mai multe aveau de toate şi după aceea era „praf şi pulbere…” şi ne întrebam de ce. Cei care primeau ceea ce primeau nu înţelegeau că ceea ce primesc le primesc de „sus” ca urmare a unor merite, îi mai judecau şi pe cei care nu puteau avea şi se lipeau cu sufletul de ceea ce credeau că au şi trebuiau să le piardă pentru salvarea sufletului lor şi a celor apropiaţi lor…
La fel de dur este efectul dacă ne ataşăm cu sufletul de aspectul fizic al celorlalţi pentru că e mai uşor să dăm importanţă la ceea ce vedem şi pipăim, la corpul fizic, decât la ceea ce nu vedem, la sufletul omului. Aşa se explică cazuri de femei la care le mureau mai mulţi bărbaţi sau de bărbaţi la care le mureau mai multe femei… La această temă, la o terapie colectivă ne spunea o femeie că atunci când a fost în America un bărbat a atenţionat-o să nu se apropie de el pentru că toţi cei care se apropie de el mor… Ca să înţelegem cauza acestor efecte este suficient să ne dăm seama că şi la un copac dacă ne-am ocupa de vârful crengilor lui, neglijindu-i rădăcina, trunchiul şi prima parte a crengilor acel copac ar fi în mare pericol.
În oameni trebuie să ţinem în primul rând la sufletul lor , la aspectul divin profund din ei.
Urmaşii sunt în primul rând daruri de la Dumnezeu şi abia apoi copiii şi nepoţii noştri.
Să ne bucurăm când suntem în legătură cu oamenii înalţi pe suflet. Dar să nu-i comparăm între ei, să nu judecăm.
13.14 Să ne bucurăm!
Când Iisus ne spune că pentru a intra în Împărăţia Cerurilor trebuie să redevenim copii ne indică să fim în prezent cu ceea ce facem ca şi copiii cu jocul lor şi să ne bucurăm ca ei. Abia când ne bucurăm clipă de clipă merită să trăim.
Când nu trăim în prezent putem avea numai satisfacţii… Acesta este motivul pentru care oamenii mari nu se pot bucura. La ce ne-ar fi util dacă am avea toată bogăţia de pe pământ, şi am fi cei mai grozavi artişti, sportivi … dacă nu ne putem bucura. Până când nu ne putem bucura suntem ca robii, ca roboţii… Şi îmi zicea cineva care era învăţată să-şi fabrice bucuria că bucuria fabricată era foarte palidă pe lângă bucuria simţită începând cu prima şedinţă…
Starea normală este de bucurie că suntem în această viaţă care este o şcoală a creşterii armoniei sufletului cu Dumnezeu, cu întreaga creaţie. Dar până ajungem la această stare de bucurie continuă, de extaz, este util să ne bucurăm de partea bună din orice. Să ne bucurăm şi că-l regăsim tot mai frumos pe Dumnezeu, şi că ne întărim tot mai mult legătura sufletului cu El…
Să ne bucurăm şi să ne minunăm precum copiii… şi de flori, şi de copaci şi de păsări … şi de orice. Să conştientizăm că toate fac parte din creaţia divină, să conştientizăm frumuseţea şi măreţia creaţiei divine …
Când ne bucurăm se înalţă sufletul spre Dumnezeu se curăţă de aspectele mai puţin bune, se manifestă tot mai frumos aspectele benefice, luminându-se viitorul, şi se deschide tot mai frumos sufletul să vină puterea divină care dă viaţă tuturor să facă bine la noi şi apoi se duce, ca dar de la Dumnezeu Tatăl, să facă lucrarea lui cu cei apropiaţi nouă şi cu creaţia divină.
13.15 Să ne acceptăm şi să fim mulţumiţi!
Ceea ce suntem este un rezultat a ceea ce gândim, vorbim sau facem. Pentru a ni se îmbunătăţi starea de sănătate şi viitorul nostru şi a celor apropiaţi nouă trebuie să ne sporim armonia sufletului cu Dumnezeu şi creaţia divină. În aceasta putem pleca numai de la starea în care suntem şi făcând paşii pe care-i putem face. Dar pentru a ne putea ridica trebuie în primul rând să ne acceptăm aşa cum suntem pentru că numai atunci avem legătură cu noi. Pe acest fond de acceptare putem face tot ce simţim nevoia să facem dar să fim mulţumiţi cu cât şi cum putem face.
Acceptarea şi mulţumirea asigură o bază solidă pe care ne putem ridica. Din acest motiv Iisus ne spune că “trebuie construită casa pe stâncă solidă”. Casa reprezintă viitorul care se poate baza numai pe starea de acceptare şi de mulţumire. Dacă nu suntem mulţumiţi putem avea toate bogăţiile pe pământ şi să fim cei mai grozavi în toate domeniile că totul se destabilizează şi se pierde.
Când ne acceptăm aşa cum suntem legătura cu noi şi cu cei apropiaţi nouă este bună şi ne putem ridica. Prin armonizarea noastră interioară ne înălţăm noi şi armonia se transmite şi spre cei apropiaţi nouă, copii, neamuri, prieteni…
Este foarte important ca, făcând tot ce simţim nevoia să facem, să fim întotdeauna mulţumiţi. Niciodată nu primim mai puţin decât merităm. Cu cât suntem mai armonioşi putem primi mai multe.
Să facem cu bucurie şi mulţumire ceea ce facem, atât cât putem noi să facem, şi atunci efectul la ceea ce facem este cu atât mai bun şi înălţarea sufletului spre Dumnezeu cu atât mai stabilă.
13.16 Să avem imaginea de bine spre care tindem!
Să avem întotdeauna imaginea de bine spre care tindem ca şi cum cu ajutorul lui Dumnezeu se rezolvă mai bine toate.
Este bine să facem ceea ce simţim nevoia să facem. Pe măsură ce ne sporeşte armonia sufletului cu Dumnezeu sufletul se curăţă şi informaţia care ajunge de la Dumnezeu la sufletul nostru este mai clară, fiind deformată mai puţin, gradul de adevăr în ceea ce simţim că trebuie să facem creşte. În starea obişnuită sufletele fiind pline de griji, compătimiri, judecăţi, ataşamente, judecăţi, neacceptări şi nemulţumiri informaţia care pleacă de la sursă, de la Dumnezeu Tatăl, este foarte mult deformată. Gradul mediu de adevăr al informaţiilor primite îl văd de cca 15%. Pe măsură ce se curăţă sufletul gradul de adevăr al informaţiilor primite creşte. La cei cu care încep să lucrez, curăţindu-se foarte mult sufletul, gradul de adevăr al informaţiilor primite ajunge, în medie, încă de la prima şedinţă la cca 60%, la unii ajungând încă de la prima şedinţă la cca 85%. Pe măsură ce se lucrează, curăţindu-se tot mai mult sufletul, creşte şi gradul de adevăr al informaţiilor primite.
Ne ajută să înţelegem ceea ce facem şi ca lecţii de învăţat, ca probleme de rezolvat, ca încercări prin care trebuie să trecem în înălţarea sufletului spre Dumnezeu.
Dar este important să lăsăm grijile în seama lui Dumnezeu, să ne bucurăm că se face voia Lui, să le primim pe toate cu smerenie, cu bucurie, cu mulţumire, cu sufletul deschis.
Conform fizicii cuantice totul este energie şi informaţie.Starea normală a Întregului este de armonie. Starea normală a fiecăruia dintre noi, ca parte a Întregului, este de armonie. Dizarmoniile din gânduri, vorbe şi fapte crează tot mai mult blocaje dea lungul timpului. Pentru că chacrele noastre se aseamănă şi cu nişte roţi putem asemăna aceste blocaje cu un clei care blochează tot mai mult o roată care este normal să se învârtă singură cu puterea pe care o primeşte de la Sursă, de la Dumnezeu Tatăl. Când ajungem să lucrăm împreună curăţindu-se tot mai mult sufletul e ca şi cum s-ar curăţa cleiul de pe acea roată şi aceasta se învârte tot mai uşor, tinde spre starea normală de funcţionare…
14. SEMNE…
Este important să înţelegem semnele care apar la cei cu care începem să lucrăm împreună sub diverse forme:
- când citesc lucrările scrise pe hârtie;
- când citesc articole postate pe blog;
- când vizualizează videoclipuri postate pe blog;
- când discut cu fiecare individual pe teme pe care-i interesează;
- când fac terapii individuale;
- când participă la terapii colective;
Sunt mai multe semne care apar, fiecare simţind în funcţie de propriile caracteristici:
- Cei mai mulţi, cca 95%, simt linişte ca urmare a curăţirii sufletului şi a îmbunătăţirii legăturii sufletului cu Întregul, Creaţia Divină şi cu Dumnezeu. E foarte importantă această linişte pentru că ne arată că începe să se vindece sufletul şi când se vindecă sufletul se poate vindeca şi corpul.
- Cca 50% simt căldură. Acum câţiva ani am dat într-un plic „Elemente de alchimie spirituală” la secretara de la ANATECOR pentru conferinţa din acel an. Ridicând deasupra capului plicul cu lucrarea simţea cum prin ea curge armonia divină încălzindu-se toată. Când începem să lucrăm împreună se deblochează canalele prin care circulă energiile divine şi acea căldură este percepţia energiei divine care vine să cureţe, regenereze, vindece, să dea putere. Se poate simţi mai multă căldură în părţile din corp unde e nevoie de mai mult ajutor. Această căldură poate scădea pe măsură ce se lucrează împreună ca urmare a îmbunătăţirii stării corpului.
- Cca 50% simt şi o stare de bucurie, o stare de bucurie naturală şi mult mai puternică decât bucuria pe care sunt unii învăţaţi să şi-o facă. La ea se poate ajunge ca urmare a creşterii gradului de trăire în prezent.
- La cca 25 % dispar dureri vechi de care nu am putut scăpa până atunci.
- Cca 2% simt şi dureri pe care nu le-au mai simţit în ultima perioadă pentru că au fost ascunse de medicamentele pe care le-au luat ca să nu-i mai doară în loc să-şi fi rezolvat problemele pe suflet care generau acele dureri . Aceste dureri sunt dureri de curăţire, de regenerare. Şi o rană când se vindecă ne mănâncă.
- Alţii simt armonie, iubire, echilibru…
Toate aceste semne, înţelegându-le, ne ajută să ne crească credinţa în Dumnezeu Tatăl, să ni se cureţe sufletul şi să ne deschidem sufletul să putem primi tot mai multe de la Tatăl.
15. SE ACTIVEAZĂ ŞI CHAKRELE DIN PODUL PALMELOR
Este bine ca pe zonele dureroase şi pe cele unde se simte nevoia de ajutor să ne punem palmele şi cu ochii închişi să repetăm rugăciunea „Tatăl Nostru”, conştientizând că Tatăl îşi face lucrarea prin intermediul palmelor, cca 5 min (orientativ, fără să cronometrăm). După ce ne-am ocupat de o zonă putem să ne ocupăm de altă zonă, dacă mai sunt şi alte zone care au nevoie de ajutor. Dacă în acea zonă, în timp ce se repetă Tatăl Nostru, se simte căldură se va observa cum la început căldura creşte şi apoi începe să descrească. În acest caz se mutăm mâinile în altă poziţie după ce căldura scade.
În funcţie de zonă dureroasă sau care necesită ajutor se pot ţine palmele în diverse moduri şi să se repete Tatăl Nostru:
1.dacă durerile sau zonele care necesită ajutor sunt în partea de jos a spatelui se poate pune palma stângă pe zona spatelui şi palma dreaptă pe partea din faţă a corpului în dreptul acelei zone. Dacă e mai uşor palma stângă o putem pune cu dosul palmei pe spate;
2.dacă durerile sunt în partea de sus a spatelui putem pune amândouă palmele pe piept în dreptul acelei zone;
Este util să ne ocupăm cel puţin o dată pe zi de zona capului unde sunt 4 poziţii în care se procedează asemănător punând palmele şi repetând Tatăl Nostru:
- Prima poziţie – palmele pe zona ochilor dar fără a apăsa;
- A 2a – palmele pe tâmple de o parte şi cealaltă a capului cu vârful degetelor spre creştetul capului;
- A 3a – palmele pe ceafă, paralel şi orizontal, cea dreaptă deasupra spre creştetul capului şi cea stângă sub ea, spre gât;
- 4. A 4a – pe gât, sub bărbie, cu palmele împreunate la bază, ca într-un „V”, şi în dreptul mărului lui Adam (fără a apăsa pe el) iar degetele sprijinindu-se lateral pe gât.
Repetându-se Tatăl Nostru, în timp ce se ţin palmele pe diverse zone, acele porţiuni din corp sunt ajutate să se cureţe, deblocheze, vindece…
16. EFECTE GENERALE.
Alchimia spirituală are ca efect şi alchimia corpului. Corpul este format din miliarde de celule. Ele intră în diverse combinaţii până formează corpul. Şi noi suntem o parte din ceea ce numim Întreg, Creaţie Divină. În fiecare dintre noi sunt elemente minunate. Observ cum prin înălţarea spirituală se poate ajunge la starea de armonie necesară ca ele să poată funcţiona şi atunci avem şanse să ne putem recupera şi din cele mai grele boli. Cercetările confirmă că se produc transformări chiar şi la nivel de ADN, cromozomii comportându-se ca şi computere holografice. De asemenea cercetările confirmă creşterea imunităţii sub influenţa gândirii frumoase.
Gradul de transformare al fiecăruia este în funcţie de cât reuşim să ne deschidem cu sufletul pentru a primi energia Întregului. Din acest motiv Iisus ne spune tuturor “Credinţa ta te-a vindecat”. Transformarea nu prezintă nici un risc întrucât sistemele proprii ale fiecăruia dintre noi se autoreglează, în funcţie de modelul divin din fiecare.
Obiectivul esenţial al fiecăruia este creşterea armoniei sufletului cu Întregul … ca efect fiind inclusiv îmbunătăţirea viitorului şi a sănătăţii noastre şi al celor apropiaţi nouă.
Se observă, în general, că cei de care mă ocup se simt mai bine, chiar de la prima şedinţă. Îmbunătăţindu-se gradul de armonie al sufletului cu Creaţia Divină, se realizează tot mai mult o stare de eliberare de frică, de suferinţă, grijă sau ataşament, se luminează viitorul şi apare o stare de linişte si de bucurie tot mai profundă. Ne putem bucura tot mai mult de clipa prezentă. Devenim, pe măsură ce ne ridicăm, un canal tot mai puternic prin care-si face Întregul lucrarea si pleacă tot mai multă armonie de la noi.
Prin intermediul celor de care mă ocup starea de armonie se transmite si spre cei apropiaţi, neamuri si prieteni, dar în primul rând spre copii. Se observă cum se „înalţă” până şi la colegii de serviciu.
Suntem tot mai mult în stare să ne urmăm propria cale, să fim noi înşine, să simţim în interior acea stare de bine, linişte, pace, iubire şi bucurie de a trăi. Corpul se regenerează până la nivel de ADN. Iisus ne arată „trupul vostru se va umple de lumină”. Se fortifică sistemul imunitar fizic si sistemul imunitar psihic si ca efect suntem protejaţi de câmpurile energetice mental-emoţionale negative ale altor persoane care sunt de altfel extrem de contagioase.
Se îmbunătăţeşte tot mai mult şi compatibilitatea noastră cu ceilalţi, ca urmare a curăţirii corpurilor subtile şi a creşterii nivelului lor calitativ. Pe faţă apare lumina interioară care dă o frumuseţe aparte. Oamenii de afaceri observă că şi acestea se desfăşoară mai frumos.
Se deblochează şi circuitele energetice, funcţionarea centrilor energetici şi a parametrilor subtili tinzând spre optim. Odată cu noi se armonizează şi locurile cu care suntem în legătură şi Pământul.
Odată cu armonizarea se realizează şi o echilibrare cât mai profundă a aspectului masculin si feminin din noi. Când se realizează echilibrarea energia Kundalini începe sa circule prin canalul central.
Se obţine şi controlul asupra minţii! Când procesul gândirii dispare existăm ca conştiinţă, dispare “eu” – ul.
Pe măsură ce sufletul se curăţă şi gândurile se răresc tot mai mult şi apar intervale tot mai mari între ele. Cu gândurile nu trebuie să ne luptăm pentru că le dăm viaţă, le dăm energie. Să le înţelegem ca o curăţire. Tot mai mult ajungem să avem control asupra minţii ca şi asupra mâinilor şi picioarelor. Şi când mintea se linişteşte, când dispar dorinţele, noi trăind pur şi simplu şi bucurându-ne, ieşim din roata vieţii şi a morţii.
16.1 Se reduc şi tensiunile interioare
Prin alchimie spirituală ajungem să trăim tot mai frumos în prezent şi să ne bucurăm tot mai mult de fiecare clipă. Totodată se reduc tot mai mult şi tensiunile interioare.
În primul rând se realizează o stare de relaxare şi destindere fiziologică în corpul fizic şi apoi treptat în celelalte.
Reuşim să ne acceptăm tot mai mult aşa cum suntem. Facem ceea ce simţim că trebuie să facem. Prin aceasta ne creşte armonia, se înalţă şi ceea ce este în legătură cu noi şi se reduce tot mai mult şi tensiunea interioară.
Acceptăm tot mai uşor totul sub forma sub care se prezintă, inclusiv dorinţele noastre şi acestea dispar fără ca noi să facem ceva şi corpul astral se relaxează şi ajungem la o destindere pozitivă. Ajungem să ne bucurăm tot mai mult de fiecare clipă. Ceea ce reuşim să facem şi să primim ne depăşeşte toate dorinţele posibile şi prin aceasta se reduc tot mai mult şi dorinţele şi inclusiv tensiunea interioară.
O parte importantă din tensiunea interioră acumulată dea lungul timpului, chiar şi înainte de a ne fi născut în această viaţă (în vieţile anterioare), se transformă prin armonie şi ceea ce nu se poate transforma se elimină.
Reuşim tot mai mult să ne înţelegem şi mentalul ca pe o parte din noi şi să obţinem controlul asupra lui aşa cum avem controlul asupra mâinilor şi picioarelor. Ne acceptăm toate gândurile aşa cum sunt. Pe măsură ce ne sporeşte armonia observăm cum gândurile se răresc tot mai mult şi intervalele dintre ele cresc, putând ajunge şi la o minte limpede, fără gânduri. Este important şi că ajungem să avem tot mai mult şi controlul asupra mentalului aşa cum avem şi controlul asupra mâinilor şi picioarelor şi tensiunile dispar.
Sporeşte tot mai mult starea de bucurie, de beatitudine, de extaz existenţial.
Reuşim tot mai mult să ne conştientizăm şi ca o parte a Creaţiei Divine, a Întregului, şi prin aceasta se reduc tot mai mult şi tensiunile din corpul cosmic.
În general încă de la prima şedinţă, plecându-se de la o trăire medie în prezent de cca 1,4%, se reuşeste să se trăiască în prezent cca 60%, fiind cazuri în care se reuşeşte şi cca 85%. Acest procent creşte pe măsură ce înaintăm. Pe măsură ce se îmbunătăţeşte trăirea în prezent se reduce şi starea de tensiune.
16.2 Sporeşte iubirea
Iubirea este o stare de spirit. Când cunoaştem iubirea ca pe o stare de spirit, corpul nostru al doilea (corpul eteric) se destinde.
Putem iubi când iubirea noastră este liberă de orice aşteptare, de orice pretenţie, când este necondiţionată…
Când iubim, iubim Totul. Iubim Întreaga Creaţie. Iubim şi oamenii şi florile, şi copacii, şi păsările, şi totul… Când nu suntem în stare încă să iubim un om îl putem iubi pe Dumnezeu din el … şi prin aceasta putem ajunge să-l putem iubi şi pe el aşa cum este. Iubirea este ca şi respiraţia.
Când iubim orice corpul nostru eteric va avea o senzaţie de destindere pozitivă. Nu mai avem coşmaruri. Visele noastre sunt frumoase. Starea de iubire se transmite şi în jurul nostru.
Prin alchimie spirituală ne sporeşte iubirea în mod continuu şi putem iubi tot mai frumos…
16.3 Se reduc tot mai mult şi dorinţele
Prin alchimie spirituală, reuşind să trăim tot mai frumos în prezent, să fim tot mai vii, să ne bucurăm tot mai mult de fiecare clipă se armonizează tot mai mult şi corpul astral şi se reduc tot mai mult şi tensiunile din acesta.
Tensiunea din acest corp provine din acumularea a tot ceea ce am fost şi tot ceea ce am dorit să fim. Corpul nostru astral conţine aspiraţiie noastre, ansamblul dorinţelor noastre. Totalitatea dorinţelor noastre, oricare ar fi fost obiectul lor, dea lungul întregii noastre existenţe, este găzduită în corpul nostru astral. El este corpul cel mai tensionat al întregii noastre fiinţe.
Prin alchimie spirituală reuşim să ne acceptăm tot mai mult aşa cum suntem, inclusiv dorinţele noastre, acestea reducându-se tot mai mult. Facem ceea ce simţim nevoia să facem, suntem tot mai liniştiţi, mai relaxaţi, mai destinşi, şi suntem tot mai multumiţi de ceea ce suntem, de ceea ce facem, de Întreg şi ne putem bucura tot mai mult de fiecare clipă.
16.4 Se obţine şi controlul asupra minţii!
Corpul mental are gânduri, o mulţime de gânduri contradictorii. Tensiunile din acest corp reprezintă o consecinţă a gândurilor.
Mentalul este o acumulare a experienţelor, a obişnuinţelor, a cunoştinţelor noastre trecute. În starea uzuală neavând controlul asupra mentalului – este ca şi cum nu am avea controlul asupra mâinilor sau picioarelor – acesta crează mari probleme. Când ajungem să avem controlul asupra gândirii ea este de foarte mare ajutor.
Când suntem fără gânduri, cu o conştiinţă liberă de gânduri, când gândim numai atunci când vrem, suntem în starea de sănătate şi destindere a corpului mental.
Cum să facem pentru a obţine claritatea mentală? Pentru aceasta este important în primul rând să ne acceptăm toate gândurile, aşa cum sunt, fără alegere.
Prin alchimie spirituală gândirea se poate transforma în întregime. Crescând armonia sufletului o parte din energiiile şi informaţiile care generează gânduri se transformă în energii şi informaţii benefice şi celelalte se curăţă. Cu gândurile nu trebuie să ne luptăm pentru că le dăm viaţă, le dăm energie. Să le înţelegem ca o curăţire. Pe măsură ce sufletul se curăţă se obţine tot mai mult controlul şi asupra gândirii manifestată şi prin rărirea gândurilor şi mărirea intervalului dintre ele. Putem ajunge să avem control asupra minţii aşa cum avem control asupra mâinilor şi picioarelor. Este simpatică o femeie cu care lucrez care după ce a ajuns să-i fie mintea fără gânduri mă întreba ce se întâmplă cu ea că de vreo trei zile nu mai are nici un gând.
Şi când mintea se linişteşte, când dispar dorinţele, noi trăim pur şi simplu şi bucurându-ne şi ieşim din roata vieţii şi a morţii.
16.5 Se îmbunătăţeşte şi UNITATEA
Al şaselea corp este corpul cosmic. Tensiunea care există în corpul cosmic este între noi, între sentimentul individualităţii şi Întreg. Pentru a ne destinde, pentru a ne acorda cu Întregul trebuie să ne conştientizăm ca parte a Întregului, să ne unim cu El.
Pentru aceasta ne ajută să înţelegem că totul este energie şi informaţie. Chiar şi nucleele atomilor, conform fizicii cuantice, sunt ca un gând, trecând dintr-un plan în altul. Aceasta ne ajută să conştientizăm că suntem într-o legătură profundă cu Întregul, cu Creaţia Divină, cu Dumnezeu.
Prin alchimie spirituală, crescând armonia cu Creaţia Divină, cu Dumnezeu, se reduce tensiunea şi în corpul cosmic.
16.6 Vindecându-se sufletul…se poate vindeca şi corpul…
Starea normală este de bucurie continuă ca de copil. Până nu suntem în axeastă stare este un semn că trebuie să ne întărim legătura sufletului cu Întregul din care facem parte, cu Dumnezeu Tatăl.
Starea de boală este efectul dizarmoniei. Dacă nu ne redresăm după un timp ajunge să se manifeste şi pe corpul fizic.
Alchimia spirituală are ca efect şi alchimia corpului. Prin înălţare spirituală avem şanse să ne putem recupera şi din cele mai grele boli.
Toate organele sunt recuperabile. Observ cum recuperarea se realizează pe ansamblu fără a mă ocupa de îmbunătăţirea stării de sănătate sau de vreun organ în mod deosebit. Cel mai uşor se recuperează inima. Dar se poate regenera până şi creierul. Sunt mai multe cazuri în care se observă cum se poate poate ieşi şi din comă de gradul 4 fără a mă ocupa în mod direct de cei aflaţi în această stare ci de persoane cu sufletul frumos apropiate acestora. Dar pe anumite tipuri de recuperări urmează să se facă prezentări mai detaliate.
Şi eu mă minunez uneori când văd din ce boli ne putem recupera. Capacitatea de recuperare depinde şi de cât ne putem deschide cu sufletul pentru a putea primi energia divină care să ne facă bine.
Cercetările confirmă că se produc transformări chiar şi la nivel de ADN. Este demonstrat că şi imunitatea creşte până şi sub influenţa gândirii frumoase şi mai ales a trăirii frumoase.
Se observă, în general, că cei de care mă ocup se simt mai bine, chiar de la prima şedinţă.
Se fortifică şi sistemul imunitar fizic si sistemul imunitar psihic si ca efect suntem protejaţi şi de câmpurile energetice mental-emoţionale negative ale altor persoane.
Se deblochează şi circuitele energetice, funcţionarea centrilor energetici şi a parametrilor subtili tinzând spre optim.
Sunt, în primul rând, pentru recuperare pe baza stimulării resurselor interne ale fiecăruia prin alchimie spirituală. Dar sunt şi pentru colaborarea cu medicina clasică în primul rând în situaţiile de urgenţă sau când nu ne putem deschide cu sufletul pentru a putea primi energia divină de care avem nevoie pentru a ne putea recupera.
Este foarte important să acţionăm pentru îmbunătăţirea stării de armonie, înainte de a ajunge să fim obligaţi s-o facem, ceea ce are ca efect şi o protecţie mai bună împotriva îmbolnăvirilor.
16.6.1 Cel mai uşor se recuperează inima
Mulţi dintre cei cu care încep să lucrez au şi inima afectată. Se observă că dintre toate organele interne cel mai uşor şi mai rapid se recuperează inima.
Îmi amintesc de o farmacistă care avea vreo trei preinfarcuri. La scurt timp după ce am început să lucrăm îmi comunică că se simte ca înainte şi n-o mai deranjează nimic.
Altcuiva, care avea o intervenţie chirurgicală în zona inimii, îi spunea mirat profesorul universitar, când mergea la control, că i s-a dublat puterea muşchiului inimii.
Această stare de bine se observă după ce începem să lucrăm împreună chiar şi la persoane care au avut infarct. Într-o astfel de situaţie s-a aflat şi administratorea de la spitalul unde lucra soţia. Fiind cu probleme de serviciu în spitalul municipal Arad face infarct. Analizele medicale luate atunci îi confirmă aceasta şi ea este trimisă la spitalul din Timişoara. Aflând soţia de această situaţie mă roagă să „lucrez” şi „“lucrez”” cu ea de la distanţă prin telefon şi când ajunge la Timişoara medicii sunt miraţi că analizele arătau mult mai bine.
16.6.1.1 Se îmbunătăţeşte şi circulaţia periferică…
Circulaţia periferică este mai redusă decât cea normală în multe cazuri. Se observă că prin alchimie spirituală se îmbunătăţeşte şi circulaţia periferică chiar şi în cazuri foarte dure.
În anumite cazuri această îmbunătăţire se manifestă şi ca o încălzire a mâinilor şi picioarelor chiar de la prima şedinţă.
Îmi amintesc de un caz foarte interesant. La o femeie internată în spital, având şi diabet, i se tot tăia piciorul din cauza circulaţiei foarte proaste datorate diabetului. Se ajunsese cu tăierea până sub genunchi, moment în care mă contactează fiica ei. Ocupându-mă numai de fiică, pentru că nu avea curajul să-i spună mamei, se reuşeşte, după ce începem să lucrăm împreună, redresarea circulaţiei şi nu a mai trebuit tăiat piciorul în continuare. Femeia este foarte fericită că a putut să-şi pună proteză sub genunchi. Ulterior am ajuns să lucrez şi direct cu ea.
16.6.2 Ne putem recupera şi din ceea ce numim „cancer”
Dr. Hamer, fost şef clinică oncologie la Munchen, face o lucrare minunată. După un accident al fiului său el face „cancer” la testicule şi ajunge la concluzia că acesta a apărut datorită şocului psihic prin care a trecut. Plecând de la această constatare analizează fişele medicale ale tuturor pacienţilor săi şi ajunge la următoarele constatări:
1.Fiecare din pacienţii săi a trecut printr-un şoc psihic înainte de a se dezvolta „cancerul”…
2.Ceea ce numim „cancer” este o dezvoltare normală de celule prin care organismul caută să facă faţă şocului psihic prin care se trece…
3. După ce se rezolvă cauza şocului psihic şi se vindecă sufletul de acesta corpul resoarbe singur aceste celule numite „canceroase”…
4. De celulele canceroase nu se moare decât dacă se dezvoltă într-o zonă în care să obtureze un vas important de circulaţie a sângelui sau să blocheze rinichii…
5. În funcţie de tipul şocului psihic este tipul la ceea ce numim „cancer”…
6. În funcţie de sursa şocului este zona din corp în care se manifestă. Dacă de exemplu şocul vine dinspre urmaşi se manifestă în zona organelor genitale şi în cazul femeilor şi la sâni…
El dovedeşte, cu mijloace clinice medicale, că ceea ce numim „bolile corpului” sunt rezultatul îmbolnăvirii sufletului. Când sufletul se vindecă sunt şanse foarte mari să poată fi recuperat şi corpul chiar şi din cele mai grele situaţii. Gradul de recuperare pe care-l realizează în peste 30 mii de cazuri este de peste 92%.Când neînţelegând fenomenul căutăm prin mijloace dure medicale – chimioterapie,radioterapie…- să „vindecăm” sunt mari riscuri să împiedecăm organismul să se poată recupera.
Văd că trecerea din starea de „cancer” într-o stare nepericuloasă sufletul o poate realiza simplu. Sunt cazuri în care făceam o singură şedinţă cu femei după ce li se depistase „cancer” la sân, prin probe trimise la laborator şi când ajungeau la spital nu-l mai găseau.
Deşi realizările dr. Hamer sunt deosebite măreţia Creaţiei Divine ni se arată şi mai frumos. Sunt cazuri foarte dificile, fără soluţie din punct de vedere clasic medical, în care „lucrând” cu persoane apropiate celor bolnavi care mă caută se poate ieşi din această stare. Două astfel de cazuri sunt reprezentative:
În unul din cazuri mă caută o femeie din Elveţia pentru cumnata ei internată în reanimare în America. Având „cancer” de ultimă fază medicii aşteptau să prindă putere pentru a o putea trimite acasă să nu moară în spital. Şi eu vedeam în acel moment că dacă ar fi rămas numai cu medicina clasică ar mai fi avut de trăit 2 – 3 zile. Lucrând cu femeia din Elveţia, şi din a 2 zi şi cu soţul ei, femeia din America începe să se simtă mai bine din ziua următoare începerii terapiei şi ultima dată când am discutat cu ei îmi spuneau că a început să mănânce şi să se dea jos din pat.
Într-un alt caz mă caută un bărbat de vreo 30 de ani pentru soţia lui pe care o luase de la spital în pătură şi o hrănea artificial, având cancer la creier, tot fără nici o şansă pe cale clasică medicală. Lucrând cu el se reuşeşte şi recuperarea ei.
16.6.3 Sunt şanse să ne putem recupera şi din cele mai grele situaţii
Sunt multe cazuri în care ne putem recupera şi din comă de gradul 4 fără să mă ocup în mod deosebit de cei aflaţi în comă, ci de persoane apropiate lor. Aceasta demonstrează şi legăturile foarte strânse care sunt între noi şi ne arată că şi în situaţiile grele pentru cei apropiaţi nouă noi trebuie să fim în armonie şi acesta este cel mai important lucru pe care-l putem face.
Cele trei cazuri pe care le prezint sunt pentru a ne creşte credinţa în lucrarea Tatălui şi prin aceasta să ne deschidem sufletul să putem primi ceea ce trebuie să primim.
Într-un caz m-a apelat tatăl unui tânăr care era de 8 zile în comă de gradul 4 în spitalul din Târgul Mureş să mă ocup de băiatul lui Eu eram la Băile Felix cu lectorii ANATECOR şi tatăl tânărului era în Deva. În timpul primei şedinţe tânărul a clipit din ochi. În timpul celei de-a 2 şedinţe a mişcat din mâini şi din cap.
Într-un alt caz o femeie din Mangalia mă caută pentru soţul ei care, find electrician pe vapor, se intoxicase şi era în comă de vreo 8 zile într-un spital din America de Sud. După prima şedinţă pe care am făcut-o cu ea soţul ei şi-a recuperat cu jumătate respiraţia fiind decuplat pe jumătate de la aparat. După a doua şedinţă s-a recuperat integral, a fost decuplat integral de la aparat şi a discutat cu medicul.
Soţia, ca medic specialist pneumolog, are o colegă asistentă care, din cauza unor dificultăţi şi neînţelegeri a vrut să se sinucidă. Şi-a pus sub ea pe pat un material impermiabil şi a luat vreo 150 de pastile ajungând în comă de gradul 4 şi nu i s-a putut face nici spălătură stomacală. După cca 35 de ore soţia a aflat de această situaţie şi pentru că o cunoştea ca pe o asistentă deosebită a simţit nevoia să-mi vorbească de ea pentru a se intervani. În prima fază, chiar dacă avea un suflet frumos, nu s-a putut interveni pentru că nu aveam acceptul divin pentru a interveni întrucât a vrut să se sinucidă şi pentru aceasta se primeşte cea mai grea pedeapsă. Insistând soţia în continuare la un moment dat văd că se poate interveni şi-i spun să se liniştească că deja se lucrează ca să se recupereze. După 7 zile i-a apărut prima lacrimă şi după vreo lună a ieşit din spital. S-a recuperat integral fără sechele şi ajunge mai armonioasă făcându-şi mai frumos meseria. După ce a revenit la seviciu şi au fost de gardă împreună, soţia, care era curioasă să vadă ce a simţit a întrebat-o ce-şi aminteşte. Asistenta, la rândul ei, dorea să discute despre situaţia prin care a trecut. Ea fusese perfect conştientă în toată perioada de comă şi-şi amintea totul şi din perioada dinainte de comă şi din perioada comei.
Când a intrat în comă se simţea ca sub un nor întunecat şi nu se putea mişca. La un moment dat vede cum vine pe apă într-o luntre un bărbat în alb care-i spune să se scoale. Ea îi spune că nu se poate scula. El insistă spunându-i să se scoale că se poate scula. Îşi aminteşte că bărbatul vine de mai multe ori şi o ajută şă iasă din situaţia în care era. Curioasă soţia o întreabă dacă vrea să discute cu mine şi apoi m-a apelat. Asistenta mi-a recunoscut vocea, fiind prima care după ce a ieşit din comă mi-a recunoscut vocea.
Se observă că în circa 85% din cazurile de comă de gradul 4 se observă efecte importante vizibile ocupându-mă de persoane apropiate celor aflate în comă. Şi în celelalte cazuri observ cum este ajutat şi sufletul celui aflat în stare de comă.
Aceasta arată legătura importantă care există între noi şi ceilalţi oameni şi în primul rând cu cei apropiaţi nouă şi de asemenea importanţa ca fiecare dintre noi în momentele grele să fim cât mai armonioşi.
Aceste cazuri sunt şi confirmări pentru fizica cuantică care ne arată că noi suntem la bază energie şi informaţie cu toţii făcând parte din Întregul pe care-l numim Creaţie Divină.
16.6.4 Cresc şi şansele de a putea avea copii…
Trebuie să înţelegem că urmaşii sunt în primul rând daruri de la Dumnezeu şi abia apoi urmaşii noştri.
Sunt multe femei chiar şi în jur de 39 – 40 de ani care doresc să lucrăm împreună pentru că nu se puteau căsători sau nu puteau avea copiii. Nu trecea mult şi reuşind să le sporească armonia sufletului cu Dumnezeu reuşeau să se şi căsătorească şi să poată avea şi copii. Şi şansele de a putea avea copii chiar şi la această vârstă, dacă ajung la un nivel corespunzător de armonie, cresc foarte mult.
Când ne creşte armonia sufletului cu Dumnezeu noi ne regenerăm cu totul şi ne cresc şi şansele de a putea avea copii.
Îmi amintesc de o femeie din Buzău care după ce a născut o fetiţă voia să mai nască un copil. În urma unui avort i-au rămas în organul genital mai multe oscioare. 4 dintre ele au putut fi scoase prin chiuretaje. Pentru a-l scoate şi pe al cincilea medicii considerau că trebuie s-o opereze. După ce am început să lucrăm împreună corpul l-a autoeliminat foarte repede şi ea a rămas însărcinată. La cca o lună şi jumătate când s-a prezentat la un control medicii credeau că e un chist dar era viitorul copil. La început sarcina era mai jos cu 9 cm dar lucrând împreună s-a ajuns la normal şi a născut un băiat.
16.7 Şi protecţie…
Mulţi mă întreabă ce protecţie să-şi facă.
Şi un gând rău, fiind energie şi informaţie de vibraţie joasă, poate face rău. Cu cât este o lucrare mai meşteşugit făcută poate face mai mult rău. Şi vrăgile şi blestemele sunt reale şi pot face foarte mult rău.
Cât de răspândite sunt acestea reiese şi din afirmaţia unei terapeute care spune că o fost în Rusia la 5 şcoli de bioenergie şi pe aproape erau şi 4 şcoli de vrăjitorie şi că e posibil să fie băgaţi oameni în pământ fără ca medicii să le găsească ceva.
Dar orice protecţie ne-am face atragem atacuri asupra noastră şi întotdeauna se găseşte un atac mai puternic decât protecţia pe care ne-o facem….
Nu mă ocup în mod special de vrăji, blesteme sau alte atacuri energetice pentru că ar trebui să răspundem la rău cu rău şi fiecare culegem ce semănăm. Dar văd la cei cu care „lucrez” că se curăţă şi vrăjile şi blestemele cele mai puternice ca urmare a sporirii armoniei divine.
Cea mai bună protecţie este protecţia Tatălui. Cu cât suntem mai armonioşi legătura noastră cu Întregul, cu Dumnezeu Tatăl este cu atât mai bună şi suntem mai protejaţi.
Când se curăţă sufletul de răul venit de la alţii el se întoarce de la cei de la care a plecat, de la cei care l-au semănat. Dacă aceştia nu înţeleg că li se întoarce ceea ce au semănat pot crede că dacă atacă din nou sunt protejaţi. Ceea ce trebuie să ştie fiecare este important să se ferească atât cât poate să semene dizarmonie pentru că cu cât seamănă mai mult rău cu atât mai mult rău se întoarce la el cu atât mai mult rău trebuie să culeagă.
Bineînţeles că şi curăţirile şi protecţia sunt mai bune la cei cu care „lucrez” direct dar se observă că şi la cca 20% din cei care folosesc cu sufletul deschis materialele de pe blog se pot curăţi vrăjile şi blestemele. Ceea ce este bine de ştiut este că atunci când simţim că vine brusc o stare de mai puţin bine, semn că suntem atacaţi energetic, să stăm liniştiţi şi să conştientizăm cum vine în mod continuu puterea divină care ne curăţă, protejează, ne face bine… până ne simţim bine.
Sunt şi persoane care pot primi direct de la Sursă. De la Dumnezeu Tatăl puţin din energia de care au nevoie şi atunci ne vampirizează energetic. În astfel de situaţii când ne întâlnim cu „vampirii energetici” ne simţim ca storşi de putere. Pentru că nu ne simţim bine în mod normal mulţi dintre noi am avea tendinţa de a ne îndepărta. Dar aceasta nu e cea mai bună soluţie nici pentru nimeni. Fuga înseamnă lipsă de credinţă, ne face vulnerabili suntem mai puţin protejaţi şi putem primi mai puţină energie. Cel mai mult ne ajută să mulţumim la Dumnezeu că ne luminează şi ne ajută să ne învăţăm lecţiile să primim fiecare energia de care avem nevoie. Credinţa ne protejează şi ne deschide să putem primi ceea trebuie de la Sursă. Aceasta nu inseamnă că trebuie să stăm cu cei care ne vampirizează.
Lumina divină curăţă şi de demonii. La profesorul universitar de teologie care a caracterizat ceea ce face Dumnezeu Tatăl prin intermediul meu ca „chirurgie cu Lumină pe suflet” am ajuns ducând un preot să se spovedească de Paşti pentru că-l avea ca duhovnic din facultate. După ce l-a spovedit am mai rămas. Pe un tânăr care era demonizat, şi care când venise la spovedanie putuse veni numai însoţit de câţiva prieteni, l-a trimis direct de la spovedanie să mă caute neapărat. L-am luat în maşină şi am mers la el în apartament. Am lucrat cu el în mod normal ca şi la şedinţele obişnuite. La un moment dat am văzut demonul ieşindu-i pe gură, căzând jos pe podea şi ieşind afară pe sub uşa balconului. Dacă l-aş fi văzut numai eu puteam crede că e imagimaţia mea. Dar imediat ce a ieşit demonul din el l-am văzut pe tânăr aplecându-se şi mergând de-a buşilea după el. Făcându-i şedinţa în continuare totul s-a desfăşurat normal.
16.8 Şi cosmetică…
La cei cu care ajungem să lucrăm împreună lumina divină apare şi pe faţă. Efectele sunt mai frumoase decât la cosmetica clasică.
Şi pielea se transformă. Se observă că şi la cei care au probleme de gen psoriazis se pot rezolva. Într-un caz, care era incipient, s-a rezolvat la 4 zile după o singură şedinţă. În alte cazuri mai avansate trebuie lucrat mai mult.
16.9 Se poate prelungi şi viaţa…
Observ la cei cu care lucrez, şi mai ales la cei aflaţi în situaţii critice cum sporind armonia sufletului cu Dumnezeu Tatăl li se prelungeşte şederea în planul acesta, luminânduli-se viitorul şi primind noi misiuni.
Într-o măsură mai mică se observă aceasta şi cu persoane apropiate celor cu care lucrez direct.
16.10 Se luminează şi viitorul…
Fiecare culegem ceea ce semănăm. Curăţindu-se sufletul celor cu care lucrez şi a celor apropiaţi văd cum se luminează, ca o rezultantă, şi viitorul, soarta, karma…
16.11 Se tinde şi spre Corpul de Lumină nepolarizat…
Iisus ne arată „trupul vostru se va umple de lumină”. Este foarte important că prin alchimie spirituală tindem, atât cât putem, şi spre Corpul de Lumină nepolarizat.
Are dreptate Drunvalo în mesajul din 17 martie 2010, în controversa lui cu Tyberonn, când spune că este absolut necesară ajungerea la Corpul de Lumină nepolarizat, pentru că numai în această stare putem primi ajutor…
“Da, în cele din urmă vom trece dincolo de Mer-Ka-Ba-ul tetraedric, dar nu sunt de acord ca depinde de noi – şi de oricine din univers – să determine noua formă a Corpului de Lumină al omului. Doar Mama Pământ poate – şi o va face.”
Are dreptate şi când spune că e greu să ajungem la acesta şi că în mod normal oamenii chiar şi prin intermediul lui nu pot ajunge la Corpul de Lumină nepolarizat.
La terapiile colective le spuneam aceleaşi lucru celor care, cu eforturi materiale mari, făcuseră cursurile de mer-ka-ba şi vedeam că nu-i ajută… pentru că la Corpul de Lumină nepolarizat nu se poate ajunge prin intermediul gândirii.
Eu observ la cei cu care “lucrez” că se tinde spre acest Corp de Lumină nepolarizat, ca dar de la Dumnezeu Tatăl, ca o rezultantă a creşterii armoniei sufletului. Aceasta se realizează şi la cca 50% (acest procent este în continuă creştere) din cei care folosesc cu sufletul deschis blogul sau lucrări scrise… bineînţeles că la viteze mult mai mici decât la cei cu care “lucrez” direct…
Starea normală este de echilibru perfect între principiile masculin şi feminin (50% – 50%) şi cu Corpul de Lumină nepolarizat. Dizarmoniile din gândurile, vorbele şi faptele noastre de-a lungul timpului ne „întunecă” tot mai mult Corpul de Lumină şi ne blochează. Pe de altă parte se observă tendinţa polarizării masculin feminin de-a lungul timpului.
Observ la cei cu care “lucrez” că, urmare firească a creşterii armoniei sufletului, o mare parte din dizarmoniile şi „durerile” culese de-a lungul timpului, care ne întunecă şi ne blochează Corpul de Lumină, se transformă astfel ca să nu ne mai afecteze şi ceea ce nu se poate transforma se curăţă pentru a ne putea elibera. Spre Corpul de Lumină fiecare tinde ca un întreg format din corp fizic şi corpuri subtile. Gradul de transformare depinde de starea de armonie a fiecăruia văzând că sunt cazuri la care se transformă sute de mii de părţi şi numai o mică parte mai trebuie curăţată. Văd cum se curăţă dizarmonii de mii, de zeci de mii, de sute de mii… de ani.
Un caz mi se pare clasic. O persoană dintre cei cu care lucrez conştientiza la un moment dat cum se curăţă energiile şi informaţiile de când altădată era spânzurat. Nu după mult timp conştientiza cum se curăţă energiile şi informaţiile de când altădată a fost străpuns de sabie. Recent simţea dureri foarte mari în zona rinichilor şi la verificările medicale nu se găsea nimic. După câteva zile conştientizează că durerile erau curăţiri de energiilor şi informaţiilor de când altădată indian fiind, prin America de Sud, din copaci îl atacă un şarpe uriaş care îl omoară prin strangulare.
La cei cu care lucrez se realizează şi autoechilibrarea principiilor masculin şi feminin, tinzându-se spre 50% – 50% prin aceasta scăzând şi polarizarea Corpului de Lumină. Când se ajunge la 50% – 50% se ajunge la nepolarizare.
Viteza cu care se tinde spre Corpul de Lumină nepolarizat este în funcţie de caracteristicile fiecăruia.
Ca să înţelegem că tinderea spre corpul de Lumină nepolarizat se poate realiza şi repede este exemplu unui bărbat de la Cluj cu care am început să lucrez de mai puţin de o lună şi jumătate la o terapie colectivă, unde a participat la 2 şedinţe. Principiul masculin îi scade de la 87% la 57% (se tinde spre 50%). Corpul de Lumină se realizează în proporţie de cca 40% (plecând de la 0% şi se tinde spre 100%).
16.12 Ajutorul poate ajunge şi la sufletele plecate dincolo…
Se observă că ajutorul se duce şi spre sufletele plecate din planul acesta.
Pentru prima dată observ aceasta când la o emisiune pe „Prima Tv”, la care participa Viorel Pop şi Alexandra Baltag, unde erau prezentate morţi violente s-au uitat şi o mamă şi fiica ei din Arad. Una a fost impresionată de un caz cealaltă de celălalt. Sufletele celor 2 persoane care datorită morţii violente prin care trecuseră rătăceau de mulţi ani prin acest plan au fost atrase fiecare una de fiică şi celălalt de mamă. Când, după câteva zile, am ajuns să lucrez cu fiica am văzut cum a sporit şi armonia sufletului rătăcitor care se apropiase de ea şi au venit entităţile care trebuiau să-l ducă din acest plan. Cu sufletul care se apropiase de mamă s-a petrecut asemănător când am lucrat şi cu mama.
Ulterior am fost în excursie şi în Italia şi am ajuns şi în zona Vezuviului unde erau încă multe suflete care nu se putuseră ridica când a erupt vulcanul. Ajungând în acea zonă, fără a mă ocupa în mod special, am văzut cum multe din sufletele rătăcitoare au putut primi armonia şi s-au putut ridica din acest plan.
În aceeaşi toamnă am ajuns şi în zona cetăţilor dacice din munţii Orăştiei unde mai erau suflete care „se luptau cu romanii”. Am văzut cum şi acestea au putut primi armonia şi s-au ridicat…
În mod asemănător observ cum se duce armonia spre sufletele apropiate celor cu care lucrez şi cum le sporeşte şi acestora armonia…
17. E UŞOARĂ CALEA?
Pentru cei mai mulţi e momentan imposibilă. Dar să ne bucurăm că pentru o parte din ei va deveni posibilă.
Cca 7% pot merge pe cale şi procentul este în creştere. Cât este de greu se poate vedea şi din anumite cărţi ca de exemplu din „Calea luptătorului paşnic” de Dan Millman.
La cei cu care lucrez în direct (inclusiv de la distanţă prin telefon sau internet sau chiar şi prin intermediul blogului) e mai uşor. Dar şi aceasta e greu pentru că la mulţi li se pare prea uşor.
Ajungând să lucrăm împreună se curăţă sufletul, îmbunătăţindu-se tot mai mult legătura sufletului cu Dumnezeu, se primeşte tot mai frumos ceea ce avem de primit direct de la Sursă de la Dumnezeu Tatăl. Conştientizând cum ne vine puterea divină sub diverse forme (ploaie cu Lumină şi Iubire divină, respiraţie cu Lumină şi Iubire divină,…) ajungem să putem primi tot mai mult…
Sunt o parte din cei cu care încep să lucrez care conştientizează că e ceea ce căutau de mult timp şi urmează corespunzător calea…Dar sunt şi persoane, e adevărat puţine, cărora li se pare prea simplă şi aleargă în continuare în toate părţile diminuându-şi şansele…
18. PERSPECTIVE… CU ARMONIE TRECEM MAI BINE PRIN TOATE
Trecem printr-o perioadă deosebită. Nu se vorbeşte întâmplător de anul 2012. Sunt multe previziuni sumbre. Se vorbeşte de cutremure şi de alte cataclisme… că puţini dintre noi au şanse să treacă prin această perioadă… Şi aceste previziuni au gradul lor de adevăr… Cum putem trece mai uşor? Pot fi influenţate aceste fenomene?
Este adevărat şi când se spune că acest secol ori va fi credincios ori nu va fi deloc. De fapt ceea ce trebuie să înţelegem este că vor putea trece mai departe cei care sunt armonioşi. Aşa se explică şi de ce se afirmă că puţini vom trece mai departe. Pentru foarte mulţi dintre noi este greu să trecem mai departe.
Cu cât suntem mai armonioşi putem trece mai bine prin toate. Ca să înţelegem trebuie să conştientizăm că totul este Lumină şi Iubire Divină, sau energie şi informaţie în limbaj ştiinţific. Chiar şi corpul nostru fizic şi pământul sunt energie şi informaţie de vibraţie mai joasă. Cu toţii, şi noi şi pământul, facem parte din Întreg, din Creaţia Divină.
În perioada care urmează, apropiindu-se pământul de intrarea în centura fotonică, creşte tot mai mult, şi deja a început să crească, nivelul de vibraţie al pământului …
Creaţia are mecanisme minunate pentru a se adapta şi a trece şi prin această etapă.
Cu cât înţelegem mai bine şi acţionăm conştient avem şanse mai mari să trecem mai bine. Printre altele trebuie să înţelegem legea semănatului. Fiecare culegem ceea ce semănăm. Ca să culegem grâu trebuie să semănăm tot grâu că dacă semănăm neghină nu avem cum să culegem grâu.
Şi mulţi dintre noi am strâns dea lungul vremurilor destule dizarmonii din gânduri, vorbe şi fapte. Se pune întrebarea unde încap acestea. Înţelegem când ne amintim că fizica cuantică ne spune că într-un centimetru cub de spaţiu aşa zis gol de la nivelul planului părţilor din atom, respectiv al electronilor şi nucleelor e mai multă energie decât în tot universul vizibil. Pe lângă că se acumulează în noi, aceste dizarmonii se transmit şi la cei apropiaţi nouă, pământului… Masaru Emoto a demonstrat prin fotografierea structurii apei că starea de dizarmonie se transmite şi structurii apei…
Ca efect al creşterii nivelului de vibraţie al pământului, care are loc în primul rând datorită apropierii de centura fotonică, există tendinţa să iasă din noi aceste dizarmonii sub diverse forme … frici, supărări, … Dacă le înţelegem ca şi curăţări şi ne bucurăm că ne eliberăm de ele ne e mult mai uşor şi mai bine…
Cu cât acumulăm mai multă dizarmonie se înrăutăţesc starea de sănătate şi parametrii pe viitor, karmă… Este demonstrat în condiţii de laborator că şi un gând bun creşte imunitatea, mobilizându-ne resursele minunate puse în fiecare dintre noi de Dumnezeu Tatăl pentru a ajunge la starea de bine
Epigenetica ne arată că pe suprafaţa exterioară a celulelor sunt elemente receptoare, celula transformându-se în funcţie de semnalele pe care le primeşte din exterior. Dacă suntem stresaţi „ne otrăvim” până în profunzimea celulelor.
Putem să trecem mult mai uşor prin toate când ne conştientizăm ca parte a Întregului, a Creaţiei Divine. Şi în noi şi în jurul nostru este foarte multă energie divină. Din acest motiv ne spune Isus că cine are credinţă cât un bob de muştar poate muta munţii din loc. Multă lume spune că este credincioasă… Dar oare ce înseamnă să fim credincioşi? Abia atunci când ne conştientizăm că suntem parte din Creaţia Divină, că de la Sursă, de la Dumnezeu Tatăl le primim pe toate, şi prin noi, ca parte a Întregului, tot Dumnezeu Tatăl îşi face lucrarea şi ne deschidem sufletul să vină puterea divină, care dă viaţă tuturor, să ne facă bine şi să ne dea putere şi apoi să se ducă să facă lucrarea lui Dumnezeu cu cei apropiaţi nouă, cu toţi oamenii şi cu creaţia divină şi lăsăm grijile în seama lui Dumnezeu începem să fim credincioşi…
În mod asemănător prin creşterea armoniei sufletului cu Dumnezeu ne „curăţăm” şi „luminăm” până în profunzimea celulelor, se tinde tot mai mult spre corpul de lumină nepolarizat…
Creaţia Divină are calităţi minunate. Când ne înălţăm cu sufletul sporeşte nivelul luminii divine din noi şi din jurul nostru. Văd că pe lângă că ne sporesc şansele să ne putem recupera şi din cele mai grele „boli”, se curăţă şi problemele celor apropiaţi nouă, sporesc şi şansele acestora de a se putea recupera.
Dr. Ryke Geerd Hamer a reuşit să dovedească că una din cele mai grele boli, „cancerul”, este cauzată de un şoc psihic prin care trece bolnavul. În funcţie de tipul şocului este tipul „cancerului”. Zona corpului în care se manifestă „cancerul” este în funcţie de sursa şocului; dacă vine dinspre urmaşi se manifestă într-o zonă; dacă vine dinspre soţie se manifestă în altă zonă; dacă vine dinspre părinţi se manifestă în altă zonă… De fapt el ne arată că ceea ce se numeşte „cancer” , şi de fapt orice „boală” sunt manifestări normale a organismului pentru a face faţă situaţiei grele prin care trece şi demonstrează prin peste 31 mii cazuri de „cancer” tratate fără chimioterapie şi radioterapie, că ocupându-se de rezolvarea şocului psihic s-a realizat recuperarea în peste 92% din cazuri… şi prin aceasta ne confirmă încă odată că dacă se vindecă sufletul se vindecă şi corpul…
Deşi rezultatele deosebite obţinute de dr. Hamer par incredibile, rezultatele obţinute de noi le confirmă şi în plus ne arată că atunci când se vindecă sufletul cuiva această stare se transmite şi spre cel apropiaţi lui, spre toţi oamenii şi spre creaţia divină din care facem parte.
Că această stare se transmite şi spre cei apropiaţi nouă; ne-o dovedesc cazurile de ieşire din stare de „cancer” de ultimă fază, sau de comă de gradul 4, din care s-a ieşit fără ca să mă ocup direct de cei aflaţi în această situaţie ci de persoane apropiate lor.
Alte evenimente care sperie pe foarte mulţi sunt cutremurele. Pentru a ne linişti consider că şi acestor evenimente li se poate reduce intensitatea. Cu cât suntem mai armonioşi starea noastră de armonie se transmite şi pământului, reducându-i tensiunile, reducând şi intensitatea cutremurelor… Că starea de armonie se transmite şi spre apă o dovedeşte Masaru Emoto prin fotografierea structurii apei…
Ca să pot fi înţeles o să prezint câteva evenimente.
1. Acum câţiva ani după ce făcusem o şedinţă de la distanţă, într-o seară, cu un tânăr de la Bucureşti şi se liniştise bine revine după vreo 2 ore tremurând spunându-mi că Viorel Pop spune pe postul OTV că peste 2 săptămâni va fi un cutremur foarte mare. Viorel Pop avea dreptate, vedeam şi eu aceasta, dar în timp ce mă uitam la el şi lăsam să curgă armonia divină vedeam cum cutremurul se transforma dintr-un pericol real într-un pericol potenţial care se îndepărta la vreo 2 luni… şi cutremurul nu a mai avut loc…
2. În 2009, în iulie, s-a lucrat mult de la Venus în zona Mangalia şi Constanţa. Când a avut loc cutremurul din zona bulgară a Mării Negre cu intensitatea de 5,2 grade pe scara Richter am văzut că dacă nu s-ar fi lucrat în acea zonă îmi apărea că cutremurul ar fi avut intensitatea de 7,2 grade. Aceasta explică de ce soţia vedea în acea perioadă ca un val negru – în mas media a apărut că la această intensitate ar fi fost şi tsunami.
3. Lucrându-se mult cu persoane din Buzău, Bucureşti, Constanţa şi Mangalia, şi de la distanţă cu oameni din toată lumea, vedeam cum se reduc tot mai mult şi tensiunile din pământ. Aceasta a fost confirmat şi de Mărmureanu de la Institutul de Fizica Pământului când spunea în octombrie 2009 că date fiind cutremurele din zona Pacificului s-a redus şi tensiunea din zona Vrancea şi că până în 2020 nu e pericol de un cutremur major… Este importantă confirmarea şi de fapt eu văd că şi cutremurele din zona Pacificului sunt de câteva ori mai reduse datorită creşterii armoniei sufletelor…
4. În luna februarie 2010 o clarvăzătoare de-a noastră vedea şi spunea într-o emisiune la OTV că la sfârşitul lunii va fi un cutremur foarte mare la noi. Şi eu îl vedeam de gradul 8,4 pe scara Richter. Lăsând să curgă armonia divină vedeam cum se reduce şi acest eveniment… şi nu a mai avut loc…
Cu cât suntem mai armonioşi, mai liniştiţi, această stare reduce şi tensiunile din jurul nostru şi inclusiv din pământ, micşorând intensitatea şi a acestor evenimente…
Este important ca fiecare să fim atât de în armonie cât se poate. Aceasta ne mobilizează resursele minunate puse în fiecare dintre noi de Dumnezeu Tatăl, ne ajută să ne simţim mai bine, să ne putem bucura mai mult de fiecare clipă, ne luminează viitorul… şi această stare se transmite şi spre cei apropiaţi nouă…
Aceasta este o scurtă prezentare a lucrării pe care o face Tatăl şi prin intermediul meu şi urmează a fi completată continuu pentru a putea fi cât mai de ajutor celor care au nevoie…
Cu Lumina si Iubire,
MUNTEAN IOAN -
Alchimie Spirituala