Omul, când nu e pervertit, este un izvor nesecat de lumină, de îndemn spre bine şi frumuseţe. Omul este o expresie ultimă a vieţii prin care existenţa însăşi progresează. Viaţa omului este o luptă pentru prinderea şi fixarea elementelor neschimbătoare; este o încercare continuă de a face să domine eternitatea din el. Viaţa noastră este o creştere continuă, o depăşire. Prezenţa suferinţei nu înseamnă altceva decât această continuă creaţie pe care o cuprinde şi care transfigurează totul. Sensul vieţii este în a cultiva conţinutul pozitiv a tot ce există în noi şi dincolo de noi. Omul este o existenţă care îşi poartă frumuseţile cu luptă. De aceea viaţa sa este atât de frumoasă şi atât de dramatică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu